România a propus construirea unui fond de investiții România–SUA și discută acum acest proiect cu U.S. International Development Finance Corporation (DFC), instituția prin care Statele Unite mobilizează și finanțează investiții în străinătate. Anunțul l-a făcut joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe pagina sa oficială, după discuțiile purtate la New York.
„România a propus și se află acum în discuții cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România–SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, cu focus pe energie, infrastructură digitală, minerale critice și alte active strategice ale României”, a scris ministrul.
Banca de Investiții și Dezvoltare este banca de dezvoltare a statului român, pentru care Comisia Europeană a aprobat în iunie ajutorul de stat. Nazare nu a precizat valoarea fondului, cât ar urma să pună fiecare parte și nici un calendar.
Discuția de la New York
Ministrul a scris că, alături de președintele Nicușor Dan, a avut la New York o nouă discuție cu reprezentanții DFC. Separat, agenda publicată de Administrația Prezidențială consemnează pentru 23 septembrie (ora României) o întâlnire a președintelui cu Benjamin (Ben) Black, directorul executiv al DFC, la Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU. Postarea ministrului nu spune dacă este vorba de aceeași discuție.
Întâlnirile au avut loc în marja celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la care Nicușor Dan a susținut miercuri intervenția națională.
Un an de întâlniri
Nazare a descris discuțiile ca pe un proces început acum un an. În octombrie 2025 l-a întâlnit la Washington pe Black, la câteva zile după ce Senatul american l-a confirmat, pe 7 octombrie, la conducerea DFC. A fost, potrivit ministrului, primul dialog la acest nivel între un oficial român și noua conducere a instituției.
Au urmat, potrivit relatării lui, întâlniri cu DFC și cu banca americană de export-import (US EXIM) la o conferință Atlantic Council de la Atena, în noiembrie 2025, apoi, la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik, în primăvara acestui an, discuții ale președintelui cu DFC și întâlniri tehnice între reprezentanți ai Băncii de Investiții și Dezvoltare și ai DFC. În august, a scris Nazare, DFC a trimis la București o echipă de specialiști care să continue identificarea și evaluarea unor proiecte concrete.
În paralel, ministrul a avut mai multe runde de discuții cu Conor Coleman, care conduce departamentul de investiții al DFC, despre energie nucleară, gaze naturale, infrastructură și tehnologie. La București, a scris el, s-a discutat apoi rolul băncii de dezvoltare și felul în care capitalul american și cel românesc ar putea atrage investiții private mult mai mari.
Ce spune ministrul că s-a schimbat
„Nu mai vorbim doar despre domenii de interes și oportunități de colaborare. Discutăm despre proiecte, structuri de finanțare și analiză tehnică”, a scris Nazare, care a numit fondul un pas în consolidarea componentei economice a Parteneriatului Strategic dintre cele două țări.
Potrivit ministrului, DFC are peste 40 de miliarde de dolari investiți la nivel mondial și finanțează proiecte în energie, infrastructură, minerale critice, tehnologie, telecomunicații și alte sectoare strategice. „Obiectivul este clar: mai mult capital american în România, mai multă tehnologie, mai multe investiții și capacități de producție dezvoltate aici”, și-a încheiat el postarea.
