Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a numit joi întâlnirea lui Donald Trump cu Vladimir Putin și Xi Jinping de la Shenzhen o simplă ședință foto și a avertizat că viitorul Ucrainei nu trebuie hotărât la o nouă conferință de tipul celei de la Ialta, relatează agenția suedeză TT. Merz a vorbit la Berlin, după reuniunea Coaliției de Voință, grupul statelor care pregătesc garanții de securitate pentru Ucraina, la care au participat delegații din peste 40 de țări. În 1945, la Ialta, liderii SUA, ai Marii Britanii și ai Uniunii Sovietice și-au împărțit influența în Europa.

Dacă vor avea loc negocieri de pace, europenii vor participa la ele, iar discuțiile vor reuși doar dacă Ucraina și Europa sunt la masă, a spus cancelarul, potrivit publicației Daily Beirut. Merz a explicat că vrea ca Europa să negocieze într-o singură echipă cu Kievul și Washingtonul și că, în aceeași seară, consilieri europeni, ucraineni și americani urmau să se întâlnească la Cancelarie pentru a pregăti următoarea rundă. El a promis că Ucraina va fi sprijinită cât va fi nevoie. La conferința de presă, Merz a adus o bucată din Zidul Berlinului și i-a cerut lui Putin să oprească războiul, amintind de apelul făcut de Ronald Reagan către Mihail Gorbaciov în 1987, scrie TT.

Propunerea Franței

Emmanuel Macron, președintele Franței, a avertizat că săptămânile următoare vor fi critice pentru Ucraina și pentru întreaga Europă, potrivit agenției Reuters. În fața pretențiilor exagerate ale Rusiei, trebuie redeschisă discuția despre aderarea Ucrainei la NATO, a declarat Macron, citat de agenția France-Presse, potrivit Quartz. Liderul francez a cerut ca statele care pot să trimită imediat noi sisteme antirachetă. El a apreciat că declarația de la Shenzhen nu schimbă ordinea mondială.

Macron a argumentat că aderarea Ucrainei ține de securitatea Europei, pentru că țara are o armată puternică și bine echipată, scrie Reuters. Președintele francez a confirmat că liderii europeni au discutat la Berlin și cu Trump.

Reacțiile după întâlnirea din China

La Shenzhen, Trump l-a numit pe Putin prietenul său. Donald Tusk, premierul Poloniei, a răspuns joi că Putin nu este prietenul europenilor și nu va fi niciodată, scrie Reuters. Mette Frederiksen, premierul Danemarcei, a declarat că îi este foarte greu să înțeleagă de ce un președinte american vrea să se vadă cu Putin, care se va simți probabil încurajat și i-ar putea lovi mai dur pe europeni. Ulf Kristersson, premierul Suediei, a spus că se teme ca întâlnirea din China să devină o nouă Ialtă. În schimb, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a considerat că este normal ca marile puteri nucleare să se întâlnească și a lăudat eforturile lui Trump pentru pace.

Declarația adoptată la Shenzhen nu pomenește de Ucraina. Volodimir Zelenski, care a participat la reuniunea de la Berlin, considerase o greșeală întâlnirea lui Trump cu Putin fără Ucraina.

Apelul lui Trump din avion

Trump a sunat neanunțat din avionul prezidențial, la întoarcerea din China, și le-a spus participanților că, după discuția cu Putin, Rusia este pregătită să negocieze pacea, relatează TT. Kristersson a spus că puțini dintre cei din sală au văzut vreun semn că ar fi așa. Potrivit Reuters, la Berlin au venit liderii Germaniei, Franței, Marii Britanii, Poloniei și Italiei, Mark Rutte și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.

Kushner a declarat după reuniune că, în urma discuțiilor din China, Trump s-a convins că pacea este posibilă și că s-au făcut progrese importante în privința garanțiilor de securitate, a redresării economice a Ucrainei și a schimbului de prizonieri, potrivit agenției ucrainene UNN. Potrivit lui Kushner, NATO va avea un rol central în securitatea țării după încheierea luptelor.

Promisiunea Londrei

Andy Burnham, premierul Marii Britanii, care conduce Coaliția de Voință împreună cu Franța, a spus că Europa are o poziție de negociere clară și unită și că nu agresorul poate impune condiții de securitate exagerate și nerealiste, relatează agenția turcă Anadolu. Rusia pierde oameni și teren, iar Europa este gata să intre în negocieri, a adăugat el. Burnham a promis că Marea Britanie va sprijini Ucraina până la sfârșitul războiului și a anunțat un pachet de 260 de milioane de lire sterline, cu peste o mie de drone cu rază lungă de acțiune, potrivit Turkish Post.

Ce cere Bucureștiul

Nicușor Dan, președintele României, care anunțase înainte de plecare că va cere atenție pentru Marea Neagră, a făcut declarații separate după reuniune. El a povestit că Trump le-a spus liderilor, la telefon, că războiul aduce multă suferință și pierderi economice mari, că eforturile pentru pace trebuie intensificate și că este optimist. Unii participanți sunt mai optimiști, alții mai pesimiști în privința dorinței Rusiei de a face pace, iar el se numără printre cei mai pesimiști, a precizat președintele, potrivit transcrierii publicate de Administrația Prezidențială.

Nicușor Dan a explicat că România a cerut, alături de alte state, ca Europa să fie unită la masa negocierilor și ca așteptările țărilor de lângă linia frontului să fie luate în calcul. Pacea nu trebuie să lase în urmă o Ucraină sau o Europă mai slabe și nici să strice relația dintre Europa și SUA, a spus el. Președintele a adăugat că a vorbit în reuniune despre securitatea la Marea Neagră, importantă pentru regiune și pentru procesul de pace.

Întrebat de ce România nu are un reprezentant în delegația europeană de cinci membri care va negocia cu rușii și ucrainenii, Nicușor Dan a răspuns că nici Norvegia, unul dintre marii donatori ai Ucrainei, nu are, și că grupul nu va primi un mandat în alb. El a respins ideea unei noi Ialte, care ar însemna excluderea Europei de la negocieri. România intenționează să contribuie la finanțarea Ucrainei și în 2027, dar președintele nu a spus cu ce sume, precizând doar că sunt mult mai mici decât ale altor state.