Laura Codruța Kövesi (foto) își încheie mandatul de șapte ani de procuror-șef european. De la 1 noiembrie, Parchetul European (EPPO) va fi condus de germanul Andrés Ritter, adjunctul ei de până acum, a cărui numire a fost aprobată în martie de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European, potrivit Parchetului European.

Kövesi, fostă șefă a Direcției Naționale Anticorupție, a fost aleasă în octombrie 2019 primul procuror-șef european. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, a început să funcționeze pe 1 iunie 2021 și anchetează fraudele cu fonduri europene, corupția care afectează bugetul Uniunii și marile fraude transfrontaliere cu TVA. Instituția lucrează cu procurori europeni delegați, care instrumentează dosarele în statele membre participante. Ungaria rămâne în afara sistemului, în timp ce Polonia și Suedia s-au alăturat în 2024.

O numire obținută împotriva Guvernului de la București

Drumul lui Kövesi spre Luxemburg a început cu un conflict. În 2019, Guvernul condus de Viorica Dăncilă s-a opus candidaturii ei, iar în primăvara aceluiași an Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a plasat-o sub control judiciar și i-a interzis să părăsească țara. Măsura a fost anulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Statele membre au preferat inițial un candidat francez, Jean-François Bohnert, dar Parlamentul European a susținut-o pe Kövesi, iar disputa dintre cele două instituții s-a încheiat în favoarea ei în toamna lui 2019, notează publicația juridică eucrim.

Nici formarea echipei nu a fost lipsită de scandal. În 2020, Consiliul i-a numit procurori europeni pe reprezentanții Portugaliei, Belgiei și Bulgariei, deși comitetul de selecție recomandase alți candidați. Guvernul portughez a fost acuzat în Parlamentul European că a transmis informații înșelătoare despre calificările candidatului preferat, relatează EUobserver.

De la 515 la peste 3.600 de anchete

Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025. Prejudiciul estimat în dosarele aflate în lucru era de 67,27 miliarde de euro, potrivit raportului anual al instituției. Este vorba despre pagube suspectate, nu despre bani recuperați sau fraude dovedite în instanță. Doar în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, cu 35% mai multe decât în anul anterior, au trimis în judecată 275 de dosare și au obținut condamnări în aproape 95% dintre cazurile judecate. O evaluare publicată în septembrie de Comisia Europeană a apreciat eficiența instituției, dar a semnalat probleme legate de resursele umane și financiare și de cooperarea cu autoritățile naționale.

Admiral, cea mai mare fraudă cu TVA din Europa

Dosarul-emblemă al mandatului este ancheta Admiral, pornită din Portugalia și făcută publică în noiembrie 2022. Procurorii europeni au descoperit o rețea care vindea electronice populare, mai ales telefoane mobile, căști și tablete, prin firme-fantomă înființate în mai multe state membre, care încasau TVA și dispăreau fără să-l plătească. Prejudiciul estimat inițial la 2,2 miliarde de euro a fost recalculat ulterior la 2,9 miliarde. În noiembrie 2024, în etapa numită Admiral 2.0, au fost făcute percheziții în 16 țări, iar procurorii au vorbit despre peste 400 de companii suspecte și despre posibile legături cu crima organizată rusă. Rețeaua ar fi spălat și bani proveniți din trafic de droguri, criminalitate informatică și fraude cu investiții, precizează instituția.

Primele condamnări au venit în mai 2025, la Lisabona. Tribunalul Penal Central a condamnat 23 de inculpați, zece persoane și 13 firme. Trei dintre organizatori au primit pedepse între 7 și 8 ani de închisoare, iar instanța a dispus confiscarea a peste 80 de milioane de euro, cât a fost prejudiciul produs bugetului european în Portugalia. Sentința nu este definitivă, iar inculpații au fost achitați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, potrivit Parchetului European.

Fraude cu banii de redresare de după pandemie

Un al doilea front a fost Mecanismul de redresare și reziliență, care finanțează și PNRR-ul României. În aprilie 2024, în ancheta Resilient Crime, 22 de persoane au fost arestate în Italia, Austria, România și Slovacia, iar bunuri de peste 600 de milioane de euro au fost puse sub sechestru. Potrivit procurorilor, o grupare a cerut granturi pentru digitalizare și extinderea firmelor mici în străinătate pe baza unor bilanțuri false ale unor companii inactive, iar banii obținuți au fost mutați rapid în conturi din Austria, România și Slovacia. Grupul ar fi fost ajutat de contabili, consultanți și notari și ar fi folosit rețele VPN, servere aflate în afara Uniunii, criptomonede și programe de inteligență artificială pentru a-și ascunde urmele, potrivit Parchetului European. Opt suspecți au fost arestați preventiv, iar alți 14 plasați în arest la domiciliu.

România a fost constant în topul țărilor cu cele mai mari prejudicii investigate. Doar în 2025, dosarele deschise de procurorii europeni din România vizau pagube estimate de aproximativ 6 miliarde de euro, a declarat Cătălin Borcoman, procurorul european al României. Unul dintre cazurile trimise în judecată anul acesta privește un grup condus de un cetățean italian care, prin trei consorții italiene, a câștigat 13 licitații pentru rețele de apă și canalizare finanțate din fonduri europene, folosind bilanțuri și contracte falsificate. Două dintre consorții fuseseră deja interzise în Italia prin măsuri antimafia, iar prejudiciul depășește 100 de milioane de euro, potrivit Parchetului European.

Grecia, cel mai dur conflict

Cel mai aprig conflict al mandatului a fost cu Grecia. Parchetul European anchetează frauda cu subvenții agricole de la OPEKEPE, agenția care plătește fondurile agricole europene, unde funcționari ar fi permis plăți pe baza unor contracte de arendă și declarații de animale fictive. În iunie 2025, procurorii europeni au trimis Parlamentului elen probele privind doi foști miniștri ai Agriculturii, pentru că, potrivit Constituției grecești, membrii guvernului pot fi anchetați doar de Parlament. Scandalul a dus la demisia mai multor membri ai guvernului condus de Kyriakos Mitsotakis. În aprilie 2026, Kövesi a cerut ridicarea imunității a 11 deputați, relatează cotidianul To Vima.

Al doilea dosar grec privește accidentul feroviar de la Tempi din februarie 2023, soldat cu 57 de morți. Parchetul European ancheta deja contractul 717, semnat în 2014 pentru modernizarea sistemului de semnalizare, care nu a fost niciodată finalizat. Kövesi a acuzat autoritățile elene că blochează ancheta și a cerut modificarea prevederii constituționale care îi protejează pe miniștri, relatează The National Herald. O comisie parlamentară dominată de partidul de guvernământ Noua Democrație a votat împotriva deschiderii unei anchete preliminare și a concluzionat că niciun politician nu poartă răspundere penală, iar o petiție semnată de 1,3 milioane de oameni pentru eliminarea imunității miniștrilor a rămas fără urmări.

Vaccinurile Pfizer și imunitatea eurodeputaților

Cel mai sensibil dosar politic a fost cel al achiziției de vaccinuri anti-COVID, deschis în 2022, care a ajuns în atenția publicului din cauza mesajelor schimbate de Ursula von der Leyen cu Albert Bourla, șeful Pfizer. Parchetul European a preluat ulterior și ancheta deschisă de autoritățile belgiene, care viza posibile fapte de imixtiune în funcții publice, distrugere de mesaje, corupție și conflict de interese, fără ca vreo persoană să fie pusă sub acuzare, relatează publicația de specialitate Fierce Pharma. Contractul cu Pfizer prevedea până la 1,8 miliarde de doze. Ancheta este încă în desfășurare, iar Kövesi a refuzat să o comenteze. În paralel, un lobbyist belgian a încercat să o dea în judecată pe președinta Comisiei Europene, cu sprijinul Ungariei și al Poloniei, dar Curtea de Apel din Liège i-a respins plângerea în ianuarie 2025, notează Khaleej Times.

Anchetele au ajuns și în Parlamentul European. În decembrie 2022, în plin scandal Qatargate, Kövesi a cerut ridicarea imunității eurodeputatelor grecoaice Eva Kaili și Maria Spyraki, într-o anchetă separată privind posibile fraude cu banii pentru asistenții parlamentari, relatează agenția Belga. Cele două beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Slovenia și Croația, alte bătălii cu guvernele

Slovenia a refuzat luni de zile, în 2021, sub guvernul lui Janez Janša, să își numească procurorii europeni delegați. Kövesi a avertizat atunci miniștrii de Justiție că situația creează o zonă în care fraudele cu bani europeni nu pot fi urmărite și că bugetul Uniunii nu mai poate fi considerat protejat corespunzător, potrivit Parchetului European.

În Croația, conflictul a izbucnit în noiembrie 2024, după arestarea lui Vili Beroš, ministrul croat al Sănătății la acel moment, într-un dosar privind echipamente medicale supraevaluate. Atât parchetul anticorupție croat, cât și Parchetul European au deschis anchete, iar Ivan Turudić, procurorul general al Croației, a decis că dosarul revine procurorilor croați, relatează HRT. Kövesi a sesizat Comisia Europeană, susținând că regula croată prin care procurorul general decide asupra acestor conflicte de competență încalcă dreptul european, notează eucrim.

Avertismentul de la final

Într-un interviu acordat publicației Politico la finalul mandatului, Kövesi a avertizat că Parchetul European riscă să fie distrus treptat prin subfinanțare, prin întârzierea revizuirii regulamentului care îl guvernează și prin obstacole birocratice. Instituția ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, dar bugetul acoperă doar 180, relatează publicația Brussels Signal.

„Cea mai flagrantă încercare de a intimida Parchetul European a avut loc în Grecia”, a spus Kövesi, referindu-se la decizia autorităților judiciare elene de a scurta de la cinci la doi ani mandatele a trei procurori europeni delegați greci. Ea a descris funcția de la Luxemburg drept cea mai dificilă din cariera ei, dar a spus că ar face aceleași alegeri dacă ar lua-o de la capăt.

Kövesi nu a spus ce va face după încheierea mandatului. Despre o posibilă revenire a ei în viața publică din România, Dan Turturică a scris în primăvară editorialul Kovesi se întoarce.