Kaja Kallas (foto), șefa diplomației Uniunii Europene, a avertizat vineri că europenii nu trebuie să cadă în capcanele întinse de Rusia, care încearcă să deschidă o dezbatere despre securitatea Europei pentru a abate atenția de la propria agresiune, relatează The Guardian. La sosirea la summitul informal al liderilor UE de la Dublin, Kallas a spus că în acest război există un agresor și o victimă, iar agresorul nu are motive de îngrijorare pentru securitatea sa, pentru că nimeni nu l-a atacat vreodată.
În negocierile despre Ucraina, Moscova a readus în discuție cererile din 2021 privind o reorganizare completă a securității europene. Cererile au fost respinse atunci, pentru că erau văzute ca o încălcare a suveranității țărilor din Europa Centrală și de Est. Cea mai recentă rundă de discuții dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite a avut loc pe 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, unde, potrivit Kyiv Post, Rusia ar fi cerut din nou retragerea forțelor NATO din statele intrate în alianță după 1997, între care și România. Cotidianul german Bild a scris că Moscova ar fi cerut și ca Finlanda să iasă din NATO, însă Kremlinul a negat.
Kremlinul condiționează participarea europenilor
Jared Kushner, emisarul și ginerele lui Donald Trump, a anunțat joi seara că Rusia și Ucraina au acceptat ca europenii să participe la următoarea rundă de negocieri. Moscova l-a contrazis rapid. Kremlinul a transmis vineri că va decide dacă acceptă negocieri la care să participe și europenii doar după ce va înțelege care sunt adevăratele intenții ale europenilor și cât de dispuși sunt să contribuie la procesul de pace. Vladimir Medinski, negociatorul-șef al Rusiei la Abu Dhabi, a spus că nu este clar ce ar fi de discutat cu Europa.
Liderii europeni repetă de mult timp că vor sprijini Ucraina în orice negociere, dar că vor mai întâi un armistițiu. Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a spus că Rusia vrea să discute despre arhitectura de securitate a Europei, dar că o asemenea discuție nu este necesară, pentru că această arhitectură există deja. El a adăugat că participarea Germaniei la orice delegație europeană este de la sine înțeleasă. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că este firesc ca Europa să participe la negocieri, atât pentru a își apăra interesele, cât și pentru a sprijini Ucraina.
Mai mulți negociatori în loc de unul singur
Deși negocierile au loc, cu întreruperi, de mai bine de doi ani, UE nu a decis încă cine o va reprezenta. Summitul de la Dublin a fost convocat după un schimb de scrisori între António Costa, președintele Consiliului European, și Giorgia Meloni, premierul Italiei, care criticase dezordinea formatelor diplomatice europene în privința războiului, a relatat anterior EUobserver. Câștigă însă teren ideea că Europa nu ar trebui reprezentată de o singură persoană, ci de mai mulți interlocutori de pe întregul continent.
Parisul și Berlinul vor ca emisarii lor să își păstreze rolul în formatul E3, care reunește Franța, Germania și Marea Britanie, iar pe lângă ei să participe și oficiali ai UE. Statele membre mai mici pun accentul pe cei doi oficiali de vârf ai Uniunii, António Costa și Kaja Kallas. Ulf Kristersson, premierul Suediei, a spus că disputa despre cine ar trebui să reprezinte Europa este ușor exagerată, pentru că în negocieri sunt în joc interese diferite. Unele teme, precum finanțarea Kievului și viitoarea aderare a Ucrainei la UE, țin strict de interesele Uniunii. Kristersson a spus că acceptă și formatul E3, și formatul E5, din care fac parte și Italia și Polonia, și că mai important este ce transmite Europa, nu cine stă la masă.
Mai mulți participanți, între care Kallas, au subliniat că e important ca Marea Britanie să fie inclusă în negocieri, pentru că este unul dintre fondatorii coaliției de voință, grupul de state dispuse să contribuie la menținerea păcii în Ucraina după încheierea războiului. Micheál Martin, premierul Irlandei, a spus că Marea Britanie și Norvegia au fiecare un rol important, de care trebuie ținut cont, pentru că războiul din Ucraina privește întregul continent. Andy Burnham, premierul britanic, a spus că UE trebuie să decidă cine o reprezintă. El a adăugat că liderii europeni sunt convinși că Europa în ansamblu, nu doar Uniunea, trebuie să hotărască singură cum își organizează securitatea.