„Strâmtoarea Ormuz a fost iraniană, este iraniană și va rămâne iraniană”, a declarat Kazem Gharibabadi, adjunct al ministrului iranian de externe, după ce Donald Trump anunțase că intenționează să transforme cea mai importantă rută petrolieră din lume în teritoriu al Statelor Unite. Blocada căii navigabile continuă, a adăugat oficialul iranian, până când Washingtonul „acceptă înfrângerea”.

Cum a fost rostită revendicarea

Trump a spus vineri, în fața presei, că „în curând voi declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite”. Relatările de la fața locului spun că a rostit fraza râzând. Anunțul nu a fost urmat de niciun act juridic sau ordin executiv.

Președintele american a descris blocada navală drept „un zid de oțel” și a afirmat că nicio navă nu trece fără acordul Statelor Unite. A invocat prețul benzinei în țară, ajuns la patru dolari pe galon.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat pentru săptămâna următoare măsuri economice împotriva Iranului care, a spus el, nu s-au mai văzut „în istoria izolării economice”.

Ce vrea Iranul pentru a redeschide strâmtoarea

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat sâmbătă că Teheranul nu a decis încă dacă reia negocierile directe cu Washingtonul. El a spus că strâmtoarea se redeschide numai dacă partea americană respectă memorandumul semnat în iunie.

Lista condițiilor iraniene, enunțată public de oficiali de la Teheran, cuprinde ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor înghețate, despăgubiri de război, încetarea blocadei asupra porturilor iraniene și o încetare a focului la nivel regional. Washingtonul a refuzat-o.

Discuțiile tehnice cu Omanul, pe rutele de navigație prin strâmtoare, continuă. Qatarul și Pakistanul transmit mesaje către Teheran, fără ca partea iraniană să considere acest schimb o negociere.

Cifrele conflictului pe mare

De la începutul războiului, pe 28 februarie, au fost confirmate 65 de incidente cu nave în Ormuz și în Orientul Mijlociu, iar 17 navigatori au murit.

În ultima săptămână, un vrachier a fost lovit de un proiectil, iar trei nave au fost avariate în trei zile consecutive, între care două ale companiei Abu Dhabi National Oil Company. Nu au fost raportate victime în aceste cazuri. La începutul lunii, un elicopter al marinei americane lansase două rachete asupra unui cargou sub pavilion panamez, avariindu-i sistemul de guvernare.

Un grup aeronaval american a pornit spre regiune pentru a înlocui portavionul USS Abraham Lincoln.

Efectul asupra pieței petrolului

Prin strâmtoare trecea, înainte de conflict, aproximativ o cincime din petrolul și gazul comercializate în lume, cu un trafic de circa 130 de nave pe zi. Acum trec câteva nave pe zi.

Ormuz are, în punctul cel mai îngust, aproximativ 33 de kilometri lățime, iar canalele de navigație folosite de nave măsoară circa trei kilometri fiecare. Malul nordic aparține Iranului, cel sudic Omanului și Emiratelor Arabe Unite. Pe acolo își scot pe piață petrolul Arabia Saudită, Irakul, Kuweitul, Qatarul și Emiratele.

Petrolul Brent a urcat cu aproape 6% în cursul săptămânii încheiate vineri și se menține în jurul valorii de 89 de dolari pe baril, cu circa o treime peste nivelul de acum un an.

Blocada navală a fost reimpusă în iulie, iar de atunci zeci de nave comerciale și-au schimbat ruta, ocolind zona.