Aproximativ 256.000 de oameni, dintre care 56.000 la Paris, au ieșit marți, 6 octombrie, în stradă în toată Franța, alături de elevii de liceu care protestează de peste două săptămâni față de starea școlilor, potrivit Ministerului de Interne citat de France 24 și Euronews. Organizatorii au anunțat 450.000 de participanți, dintre care 100.000 la Paris. A fost cea mai mare zi de proteste de până acum, iar în mai multe orașe au avut loc ciocniri între manifestanți și poliție.
Ministerul Educației a anunțat că orele au fost suspendate, total sau parțial, în 891 de unități de învățământ, dintre care 250 în regiunea pariziană. Uniunea sindicală a liceenilor susține că 1.800 de licee au fost blocate. Potrivit Ministerului Învățământului Superior, citat de France 24, aproximativ 40% dintre universitățile și instituțiile publice de învățământ superior au fost blocate, ocupate sau închise administrativ.
Clase supraaglomerate și clădiri degradate
Mișcarea a pornit în a doua jumătate a lui septembrie de la liceul Saint-Exupéry din Créteil, o suburbie a Parisului, și s-a extins rapid în toată țara. De atunci, elevii au blocat intrările în sute de licee. Ei se plâng de lipsa profesorilor și de orele care nu se mai țin, de zile de cursuri prea lungi, de clase supraaglomerate și de clădiri degradate, neadaptate la temperaturile tot mai ridicate. Elevii cer și mai mulți bani pentru educație și schimbarea platformei Parcoursup, prin care se fac admiterile la facultate.
Un elev de 17 ani din Val-de-Marne a povestit pentru AFP că uneori nu sunt destule mese și scaune în clase, că la cantină ultimii sosiți primesc doar o bucată de pâine și apă și că toaletele nu au uși, hârtie igienică sau săpun. Un profesor de istorie din Toulouse a declarat că mișcarea este și o consecință a valurilor de caniculă din această vară, pentru care liceele nu sunt pregătite.
Potrivit Reuters, guvernul a propus pentru 2027 o creștere a bugetului educației de numai 1,7%, sub nivelul inflației, până la 65,53 de miliarde de euro, fără pensiile profesorilor. Lecornu susține, într-o scrisoare către miniștri publicată duminică, că proiectul de buget prevede o nouă creștere de 1,2 miliarde de euro față de 2026.
Mii de reținuți și sute de răniți
Peste 6.000 de persoane au fost reținute de la începutul mișcării, majoritatea minori, potrivit autorităților. Un bilanț anterior al Ministerului Justiției arăta că 87% dintre primii peste 5.000 de reținuți erau minori. Doar marți, potrivit autorităților, au fost reținute 488 de persoane. Potrivit biroului premierului, citat de Euronews, de la începutul mișcării au fost răniți 215 elevi, 715 polițiști și jandarmi și 85 de angajați din școli, dintre care 34 de directori și directori adjuncți. Biroul premierului susține că marea majoritate au fost răniți în accidente sau de persoane din afara școlilor.
Luni, la Lens, în nordul Franței, un elev de 15 ani și-a pierdut o mână după explozia unei grenade a poliției. Inspecția generală a poliției încearcă să stabilească dacă băiatul a ridicat grenada sau dacă aceasta a căzut lângă el. La Saint-Ouen-l’Aumône, lângă Paris, polițistul care a tras cu un lansator de grenade lacrimogene în fața unui elev de 14 ani, pe 28 septembrie, a fost pus marți sub acuzare și plasat sub control judiciar. Băiatul are o fractură dublă de maxilar și dinții rupți. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a apărat marți intervenția forțelor de ordine, pe care a calificat-o drept proporțională în aproape toate cazurile. Inspecția generală a poliției a deschis zece anchete.
Lecornu acuză stânga radicală
Premierul Sébastien Lecornu a declarat marți în Adunarea Națională că violența nu poate fi tolerată și că incendierea unui liceu nu îmbunătățește starea clădirilor școlare. El a respins acuzațiile că guvernul ar fi ordonat reprimarea manifestanților și a acuzat partidul de stânga radicală Franța Nesupusă (LFI) că seamănă haos de la începutul mișcării, ca parte a unei agende politice înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Liderii LFI neagă că ar fi declanșat protestele și spun că mișcarea este spontană.
Lecornu a anunțat că, la sfârșitul săptămânii, cursurile vor fi suspendate în liceele din regiunea pariziană, cele mai afectate de mișcare, pentru ca elevii să aibă timp de dezbatere internă. Ministrul Educației, Édouard Geffray, a spus că protecția elevilor este prioritatea principală. Guvernul a lansat o platformă de consultare, numită Agora, deschisă până pe 23 octombrie, iar Lecornu le-a cerut miniștrilor decizii pe cinci teme prioritare până la sfârșitul lunii. Potrivit unei surse guvernamentale citate de France 24, președintele Emmanuel Macron urma să se întâlnească marți seară cu Lecornu, Nuñez și Geffray pentru a discuta despre proteste.
Elevii din Créteil intervievați de France 24 au spus că apreciază sprijinul sindicatelor, dar nu vor ca mișcarea lor să fie confiscată de partidele politice. Președintele american Donald Trump a scris pe rețeaua Truth Social că în Franța are loc o migrație în masă scăpată de sub control și că nu e vorba despre școli, ci despre islamul care ar vrea să preia controlul asupra unei țări cândva mărețe.