Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe, foști ambasadori ai SUA la București, avertizează că presiunile asupra Ucrainei de a ceda teritorii îl pot încuraja pe Vladimir Putin să atace și alte țări. Ei semnează, alături de alți patru foști diplomați americani, un articol publicat sâmbătă de cotidianul israelian Israel Hayom.
Semnatarii au fost numiți atât de președinți republicani, cât și de democrați. Zuckerman a fost ambasador în România în primul mandat al lui Donald Trump (2019–2021), Gitenstein în timpul lui Barack Obama (2009–2012), Kavalec în timpul lui Joe Biden (2023–2025), iar Rosapepe în timpul lui Bill Clinton (1998–2001). Articolul mai este semnat de Ron Gidwitz, fost ambasador în Belgia, Jim Gilmore, fost ambasador la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Bridget Brink, fostă ambasadoare în Ucraina, și John Sullivan, fost ambasador în Rusia.
Motorina rusească și sancțiunile
În octombrie, când Rusia își intensificase atacurile asupra Ucrainei, administrația Trump a anunțat că va cumpăra 300.000 de tone de motorină din Rusia. Pentru asta, SUA au suspendat temporar restricțiile la import și au renunțat la unele sancțiuni și taxe vamale prevăzute de o lege din 2026, inițiată de senatorul republican Lindsey Graham. Foștii diplomați consideră că Washingtonul nu ar trebui să relaxeze măsurile împotriva Rusiei până nu se fac pași reali și verificabili spre pace.
Semnatarii invocă și o relatare a agenției Reuters, potrivit căreia oficiali ai Pentagonului le-ar fi cerut în privat unor aliați europeni, între care Lituania, Letonia și Estonia, să își tempereze criticile publice la adresa Rusiei. În opinia lor, asemenea gesturi îi oferă economiei ruse o gură de oxigen și slăbesc unitatea aliaților.
Riscul unui război extins în Europa
Foștii ambasadori se opun și presiunilor asupra Kievului de a renunța la teritorii. Ucraina nu a început războiul, subliniază ei, iar dacă ucrainenii sunt forțați să cedeze în timp ce Putin primește concesii, victima, nu agresorul, ajunge să plătească prețul păcii. Un acord impus Ucrainei ar putea opri temporar luptele, dar nu ar aduce o pace durabilă și nu ar împiedica extinderea agresiunii ruse în Europa, scriu autorii.
Dacă Rusia primește concesii fără nimic în schimb, ar putea ajunge să amenințe și chiar să atace state NATO, caz în care Statele Unite ar fi nevoite să intervină direct, avertizează semnatarii.
Autorii amintesc și că Steve Witkoff, emisarul special al lui Donald Trump, spunea în martie 2025 că Putin este foarte inteligent și că își dorește pacea. Impresiile personale spun însă puțin despre intențiile unui lider, mai ales când contrazic faptele din ultimele două decenii, consideră foștii diplomați: invazia Georgiei din 2008, anexarea Crimeei din 2014 și invazia Ucrainei din 2022.
Lecția de la München
În 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear moștenit de la URSS, al treilea ca mărime din lume, în schimbul unor asigurări de securitate, amintesc semnatarii. Rusia s-a angajat atunci să respecte independența și granițele Ucrainei, dar a anexat Crimeea în 2014 și a invadat țara vecină în februarie 2022.
Foștii ambasadori compară situația cu Acordul de la München din 1938, prin care Marea Britanie și Franța au acceptat ca Germania nazistă să anexeze regiunea sudetă din Cehoslovacia. În martie 1939, Hitler a ocupat restul teritoriilor cehe, iar în septembrie a invadat Polonia. Autorii precizează că Rusia lui Putin nu este totuna cu Germania nazistă, dar susțin că cedările în fața unui agresor cresc riscul unor noi atacuri.
Ei conchid că suveranitatea și integritatea teritorială trebuie să rămână principiile de bază ale politicii externe americane și ale alianței transatlantice.
