Trei federații din educație cer partidelor parlamentare să respingă legea salarizării

Cele trei federații sindicale reprezentative din învățământ — Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” — au cerut pe 21 august, printr-o scrisoare deschisă, tuturor partidelor parlamentare să respingă proiectul noii legi a salarizării, dacă acesta ajunge la vot în forma actuală. Împreună, cele trei organizații reprezintă peste 300.000 de angajați din învățământul preuniversitar și universitar.

Sindicatele cer „respingerea fără nicio ezitare a acestei legi” și scriu că „orice altă decizie reprezintă o trădare a școlii românești”. Argumentul central este că proiectul „adâncește în sens negativ diferențele de valoare dintre familia ocupațională învățământ” și restul categoriilor bugetare.

Ce contestă concret

Nemulțumirea se concentrează pe două elemente ale grilei. Valoarea de referință folosită pentru calculul salariilor a fost coborâtă la 4.000 de lei, de la 4.100 de lei cât fusese propus anterior, iar coeficienții de ierarhizare sunt mai mici decât în variantele discutate până acum.

Federațiile susțin și că proiectul ignoră angajamentele asumate de guvern după greva generală din 2023 și actele normative adoptate atunci ca urmare a protestelor. Sindicatele cer partidelor să ia în calcul grilele propuse de reprezentanții profesorilor, iar în caz contrar să voteze împotrivă.

Un termen european peste care se suprapune o interdicție legală

Scrisoarea vine cu zece zile înainte de termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru adoptarea legii salarizării unitare, fixat pe 31 august. De respectarea lui depind 770 de milioane de euro. Consultările organizate la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan cu liderii partidelor s-au încheiat joi fără acord, iar discuțiile urmează să fie reluate săptămâna aceasta.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fixat public plafonul cu care merge la negocieri la 12 miliarde de euro, descriind orice suplimentare drept „populistă, pentru că nu are o bază”. El a susținut că „peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive” și că „nimeni nu va avea pierderi de venit salarial”.

Peste negocierea politică apasă însă o limită juridică. După ce datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, legea responsabilității fiscal-bugetare îi interzice Guvernului să aprobe măsuri care majorează cheltuielile totale de personal. O redistribuire în interiorul aceleiași anvelope salariale ar fi compatibilă cu textul legii, dar mecanismul concret prin care două treimi dintre bugetari ar primi creșteri fără ca suma totală să crească nu a fost prezentat public.

Guvernul care trebuie să ducă dosarul la capăt este unul interimar, demis prin moțiune de cenzură și aflat în funcție de peste o sută de zile, cu competențe restrânse și fără posibilitatea de a angaja reforme fiscale de amploare.

Un calendar parlamentar aglomerat

Senatul se reunește în sesiune extraordinară între 24 și 26 august, iar pe ordinea de zi figurează și legea hidrogenului, necesară pentru aprobarea cererii de plată numărul cinci din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că aceasta ar putea fi ultima sesiune extraordinară înainte de termenul de 31 august.

În aceeași fereastră de câteva zile intră și legea integrității, pe care Parlamentul trebuie să o rescrie pe cele două articole declarate neconstituționale de Curtea Constituțională, tot cu termen 31 august și tot legată de un jalon european.

Federațiile din educație și-au încheiat scrisoarea cerând partidelor să ia în calcul grilele propuse de reprezentanții profesorilor. „Vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege” în caz contrar, se arată în document.