Alegătorii elvețieni au respins duminică, la referendum, o inițiativă care ar fi înscris în Constituție o definiție strictă a neutralității. Aceasta ar fi obligat Elveția să-și limiteze cooperarea cu NATO și să renunțe la sancțiunile împotriva Rusiei, relatează The Guardian.

Potrivit rezultatelor finale, 70,2 la sută dintre votanți au spus nu, iar inițiativa a fost respinsă în toate cantoanele, arată datele publicate de televiziunea publică elvețiană SRF. Doar 149 din cele 2.105 comune au votat pentru. Prezența la vot a fost de 47 la sută.

Cel mai clar vot împotrivă a venit din cantonul Basel-Stadt, cu 79,9 la sută. Cel mai strâns rezultat s-a înregistrat în Ticino, cantonul italofon, unde votul negativ a fost de 51,8 la sută.

Ce cerea inițiativa

Propunerea cerea ca neutralitatea Elveției să fie definită în Constituție drept perpetuă și armată. Țara nu ar mai fi putut adera la alianțe militare sau de apărare și nu ar mai fi putut coopera cu astfel de alianțe decât dacă ar fi fost ea însăși atacată militar. Sancțiunile economice ar fi fost permise doar cu aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, iar Elveția și-ar fi întărit rolul de mediator.

Inițiativa a fost lansată de mișcarea Pro Schweiz și susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiune de dreapta radicală. Miliardarul Christoph Blocher, fost consilier federal și fost lider al SVP, a cheltuit aproximativ două milioane de franci pentru campanie, potrivit SWI swissinfo.ch. Bugetul total al taberei favorabile a depășit 5,5 milioane de franci, scrie SRF.

Susținătorii au argumentat că neutralitatea elvețiană a fost erodată după 2022, când Berna a preluat sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, în urma invaziei din Ucraina.

Guvernul a pledat pentru flexibilitate

Consiliul Federal, parlamentul și toate partidele mari, cu excepția SVP, au cerut respingerea inițiativei. Guvernul a susținut că Elveția ar înceta să fie un partener de încredere în politica internațională de securitate și că ar deveni mai puțin sigură în cazul unui atac, relatează The Guardian.

După vot, ministrul de Externe, Ignazio Cassis, a spus că Elveția a fost neutră ieri, este neutră azi și va rămâne neutră și în viitor, potrivit SRF. El a adăugat că practica flexibilă a neutralității, veche de aproape două secole, și-a dovedit utilitatea și că respingerea inițiativei permite continuarea cooperării cu statele vecine, atunci când aceasta întărește securitatea Elveției.

Politologul Urs Bieri, citat de SRF, a observat că SVP nu poate câștiga voturi atunci când rămâne izolat pe o poziție. El nu crede însă că înfrângerea va afecta partidul la alegerile federale din 2027, dominate tot de migrație și de relația cu Europa.

Rusia a susținut inițiativa

Ministerul rus de Externe a lăudat inițiativa și a criticat preluarea de către Elveția a sancțiunilor europene, acuzând Berna că renunță la neutralitate, scrie The Guardian. Asocierea cu Moscova a subminat credibilitatea inițiativei în Elveția, iar alegătorii au acceptat, potrivit analiștilor citați de The Guardian, ideea că neutralitatea este un instrument care poate evolua.

Deși înfrângerea era așteptată, rezultatul va fi primit cu ușurare în Europa, într-un moment în care menținerea unității UE asupra sancțiunilor împotriva Rusiei devine tot mai dificilă, notează The Guardian. Elveția nu este membră NATO, dar cooperează cu Alianța de aproximativ 30 de ani.

Este încă o inițiativă susținută de SVP respinsă în acest an, după cea privind televiziunea publică SRG, în martie, și propunerea de plafonare a populației la 10 milioane, în iunie. Tot duminică, elvețienii au respins, cu 72,5 la sută din voturi, o inițiativă care cerea creșterea producției interne de alimente, potrivit SRF.