Centrul de Predicție Climatică al Administrației Oceanice și Atmosferice americane (NOAA/CPC) a confirmat joi că El Niño a început oficial în Pacificul ecuatorial și avertizează că ciclul declanșat poate aduce un nou record de căldură globală în 2026 și 2027, potrivit BBC. Anunțul ridică nivelul oficial al alertei ENSO de la „El Niño Watch” la „El Niño Advisory”, consemnând că temperaturile suprafeței oceanice (SST) în zona de referință Niño-3.4 au depășit pragul tehnic de +0,5°C cu suficientă coerență ocean-atmosferă pentru a marca începutul fenomenului.

„Apa caldă acumulată în Pacificul ecuatorial central și estic urcă acum la suprafață și se cuplează cu atmosfera. Este momentul în care El Niño devine oficial — și, cu fiecare lună care urmează, probabilitatea unui eveniment puternic crește.”

Declarația aparține Michellei L’Heureux, climatolog principal la NOAA și autoarea principală a buletinelor lunare ENSO. Centrul american estimează o probabilitate de 96% ca El Niño să persiste până în iarna 2026-2027 și aproape 60% șanse ca fenomenul să devină puternic, cu un sfert din ediții comparabile cu „super El Niño” — adică abateri SST mai mari de +2°C, niveluri întâlnite doar în 1982-1983, 1997-1998 și 2015-2016.

Cum funcționează El Niño și de ce contează acum

Numele „El Niño” desemnează încălzirea anormală a apelor de suprafață în Pacificul ecuatorial central și estic, însoțită de slăbirea vânturilor alizee care, în regim normal, împing apa caldă spre vest, către Indonezia. Când vântul slăbește, masa de apă caldă se „eliberează” către coasta americană, perturbând traseele jet stream-urilor și redistribuind precipitațiile la scară planetară pe parcursul a 9-18 luni.

Efectele tipice: secetă severă în Australia, Indonezia, Filipine și sud-estul Africii; ploi excesive în California, Mexicul de nord, Peru și Ecuador; ierni mai calde în nordul Statelor Unite și Canada; sezon de uragane atlantice mai blând. Reuters relatează că Organizația Meteorologică Mondială (WMO) coordonează deja cu agențiile naționale pregătirea unor planuri de răspuns la secetă și valuri de căldură, după modelul ediției 2023-2024 — care a contribuit decisiv la 2024 fiind cel mai cald an din istoria măsurătorilor.

Suprapunere cu schimbările climatice

Ce face episodul de acum atipic este suprapunerea peste un climat deja încălzit antropic. Oceanele au absorbit, în ultimele decenii, peste 90% din excedentul de căldură generat de emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce înseamnă că efectele clasice ale unui El Niño — deja semnificative — se grefează acum pe o atmosferă cu 1,3°C peste media preindustrială. Climatologii avertizează că pragul de 1,5°C — limita simbolică din Acordul de la Paris — ar putea fi depășit deja în 2026 sau 2027.

Pentru Europa, El Niño are efecte mai indirecte decât pentru Pacific. Iernile pot fi mai blânde în nord-vest, iar verile mai uscate în Mediterana și sud-estul european. Pentru România, prognozele preliminare ale Administrației Naționale de Meteorologie sugerează o vară 2026 cu temperaturi peste media multianuală și un sezon agricol presat suplimentar în zonele de câmpie sudică. Riscul economic global, sintetizează NOAA, depășește însă orice prognoză regională: lanțuri alimentare globale — orez în Asia, cacao în Africa de Vest, grâu în Australia — sunt vulnerabile la o iarnă El Niño puternică.