Unul dintre cei mai cunoscuți economiști ai establishmentului rus, Andrei Klepaci, economistul-șef al băncii de stat pentru dezvoltare VEB.RF, a declarat că Rusia nu poate câștiga confruntarea economică prelungită cu Occidentul, scrie The Moscow Times. „Nu vom câștiga în acest război de uzură. Costurile noastre cresc”, a spus Klepaci, fost adjunct al ministrului dezvoltării economice, la o dezbatere a Clubului Nikitski de la Moscova. „Rămânem în urmă. Pierdem competiția tehnologică și economică din lume”, a adăugat el.

Industriile civile, deja în recesiune

Klepaci a descris o economie care, după avântul alimentat de comenzile militare din 2023-2024, a intrat în contracție pe segmentele civile: aviația, materialele de construcții, industria ușoară și cea alimentară sunt în recesiune, iar investițiile înregistrează cel mai abrupt declin de la criza financiară din 2008. Loviturile ucrainene asupra porturilor, rafinăriilor și infrastructurii energetice au devenit, în evaluarea lui, o barieră macroeconomică sesizabilă pentru creștere.

Economistul a observat și că înăsprirea sancțiunilor americane de la sfârșitul lui 2025 a făcut ca India și China să își reducă achizițiile de petrol rusesc, în contradicție cu declarațiile publice ale celor două capitale. În aceste condiții, creșterea potențială a economiei ruse nu ar depăși 1-1,5% pe an.

Precedentele invocate: februarie 1917 și 1991

Klepaci a avertizat că acumularea presiunilor economice împinge Rusia spre o „criză socială”, chiar dacă nu prognozează un colaps economic total. El a amintit că, în ajunul revoluției din februarie 1917, aproape nimeni din elita rusă nu anticipa prăbușirea imperiului în doar câteva luni, iar destrămarea Uniunii Sovietice din 1991 a venit tot după o degradare lentă, pe care conducerea de la Moscova o considera gestionabilă. Avertismentele de acest fel, venite din interiorul unei instituții de stat, sunt rare în Rusia anilor de război, unde discursul oficial insistă pe reziliența economiei în fața sancțiunilor.

„Economie parțial mobilizată”

Într-o intervenție ulterioară la același club de dezbateri, relatată tot de The Moscow Times, Klepaci a susținut că actualul cadru macroeconomic nu poate susține o confruntare de durată și că Rusia se îndreaptă spre o „economie multisectorială, parțial mobilizată”, cu un complex militar supradimensionat și restricții persistente pentru sectorul civil. „Luptăm, cheltuim sume enorme pe apărare și sugrumăm economia cu bani scumpi”, a spus el, arătând că dobânda reală rămâne la 8-9% chiar și după reducerea dobânzii-cheie de la 21% la 14%, în timp ce arieratele din economie depășesc 8 trilioane de ruble, fără a socoti datoriile nedivulgate ale sectorului de apărare.

Pentru anii următori, economistul a schițat două scenarii: un „Război Rece 2.0”, cu sancțiuni dure și creștere anemică, sau o „destindere 2.0”, în care reluarea mecanismelor comerciale cu Occidentul ar permite Rusiei o creștere de circa 3% pe an. Alegerea între ele, a sugerat Klepaci, nu mai depinde doar de Moscova.