The Economist: Europenii vor un stat social pe care nu și-l mai permit

Protestele din această toamnă din marile orașe europene au o cauză comună: mulți europeni vor un nivel al cheltuielilor publice pe care statele lor nu și-l mai permit, iar parlamentele fragmentate și partidele populiste fac aproape imposibilă rezolvarea problemei, scrie The Economist. În Franța și Germania, oamenii au ieșit în stradă împotriva subfinanțării educației, în Spania și Italia din cauza crizei locuințelor, iar peste tot pe continent crește nemulțumirea față de scumpiri.

Țările Uniunii Europene cheltuiesc în medie 10% din PIB pe pensiile publice, cam de două ori mai mult decât Statele Unite, și aproape 30% din PIB pe protecție socială, față de mai puțin de 20% în America. Angela Merkel, fostul cancelar german, remarca la un moment dat că Europa are 7% din populația lumii, 25% din economia mondială și 50% din cheltuielile sociale ale planetei și avertiza că europenii vor trebui să muncească foarte mult pentru a își păstra prosperitatea.

Zece țări sub supravegherea Bruxellesului

Germania și țările nordice au făcut reformele necesare, iar statul social a devenit mai ușor de finanțat, deși chiar și la Berlin cheltuielile sociale sunt acum o problemă. Alte state au continuat să se împrumute și au amânat deciziile grele. Cinci țări, inclusiv Franța, Italia și Spania, au o datorie publică egală cu PIB-ul sau mai mare. Zece state, între care Belgia, Franța și Italia, sunt sub procedura de deficit excesiv a UE. Printre ele se află și România, care a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniune, de 7,9% din PIB, potrivit Eurostat. Regulile europene limitează datoria publică la 60% din PIB și deficitul bugetar la 3% din PIB.

Dobânzile mai mari apasă și ele pe bugete: Franța va plăti în 2027 dobânzi de 91 de miliarde de euro, față de 79 de miliarde în acest an. Asigurătorul german Allianz a calculat că, între 2020 și 2025, 70% dintre greve, revolte și tulburări sociale au avut loc în economiile dezvoltate, unde prosperitatea coexistă cu polarizarea politică și cu incapacitatea de a face reforme.

Guverne blocate în Belgia și Țările de Jos

În Belgia, unde deficitul va fi anul acesta de 5% din PIB, iar datoria de 112% din PIB, Bart De Wever, premierul belgian, și-a oferit demisia pe 6 noiembrie, după ce coaliția de cinci partide nu a reușit să se înțeleagă asupra bugetului pe 2027. În Țările de Jos, Rob Jetten, tânărul premier centrist, conduce primul guvern minoritar de după al Doilea Război Mondial și obține greu sprijin pentru buget.

Nici Germania nu scapă. Friedrich Merz (foto), cancelarul german, a spus că statul social „nu mai poate fi finanțat” în forma de acum. Cheltuielile sociale au crescut anul trecut cu 6% și reprezintă acum aproximativ 30% din PIB. Contribuțiile sociale ajung la circa 42% din salariul brut și, fără reforme, ar urca la aproape 50% până în 2040. Guvernul federal trebuie să facă economii de peste 100 de miliarde de euro până în 2030. Două treimi dintre germani sunt de acord că statul social a devenit prea scump, dar majoritatea se opune celor mai multe propuneri concrete de reducere a cheltuielilor.

Franța, cazul cel mai îngrijorător

Din 2024, când Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate care i-au micșorat minoritatea centristă, Franța reușește tot mai greu, în fiecare an, să adopte bugetul. Adunarea Națională este împărțită în trei blocuri ostile, iar cele mai zgomotoase sunt stânga populistă a lui Jean-Luc Mélenchon și dreapta populistă a lui Marine Le Pen, ale căror tabere conduc în sondajele pentru alegerile prezidențiale de la primăvară. Michel Barnier, fost premier de centru-dreapta, descrie atmosfera din parlament drept una aproape insurecțională.

Sébastien Lecornu, al patrulea premier în trei ani, încearcă să treacă prin parlament până la sfârșitul anului un buget care ar reduce deficitul de la 5,4% la 5% din PIB, cu economii de 43 de miliarde de euro. Cea mai contestată măsură este înghețarea majorității pensiilor și a salariilor din sectorul public. Un sondaj arată că 85% dintre francezi consideră urgentă reducerea datoriei, dar 56% vor și coborârea vârstei de pensionare. Mélenchon și Le Pen promit amândoi pensionare mai timpurie. Roland Lescure, ministrul francez de Finanțe, spune că bugetul va fi adoptat, chiar și prin proceduri constituționale speciale, și că pensiile trebuie înghețate dacă statul vrea să cheltuiască mai mult pentru tineri.

Un stat social decent ține de identitatea Europei la fel de mult ca orașele în care se poate merge pe jos și concediile lungi, scrie The Economist. Dacă guvernele nu reușesc să formeze majorități pentru deciziile dificile, avertizează publicația, piețele financiare vor ajunge să le impună, în plină criză.