O dronă maritimă de aproximativ 7-8 metri lungime, fără echipaj, a fost descoperită vineri dimineață, 5 iunie 2026, în dana 78 a Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) din Portul Constanța. Ambarcațiunea s-a autodetonat în jurul orei 10:30, fără a produce victime. Ministerul Apărării Naționale a confirmat oficial că obiectul „nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre”, precizând că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”. În paralel, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a avertizat că autoritățile nu exclud existența altor ambarcațiuni similare în derivă pe coasta românească.
Cronologia incidentului
Drona — vopsită gri, echipată cu mai multe domuri de senzori și antene de comunicații pe punte — a fost observată în jurul orei 6:00 dimineața de personalul dispeceratului ARSVOM. Sesizarea a declanșat o secvență rapidă de intervenție: Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Constanța a activat Planul Roșu de Intervenție, protocol declanșat în situații cu potențial mare de victime. La fața locului au sosit echipe specializate ale Serviciului Român de Informații (SRI), Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, însoțite de 8 autospeciale de pompieri, 10 ambulanțe SMURD și aproximativ 80 de salvatori. Ambarcațiunea fusese blocată de barierele anti-poluare în zona malului, iar Poliția de Frontieră a interzis accesul în port și a filtrat traficul rutier. Între 6:00 și 10:30 s-a desfășurat secvența de evaluare și de punere în siguranță, finalizată cu autodetonarea spontană a obiectului.
Ce este, de fapt, o astfel de dronă
Formularea aleasă de Ministerul Apărării — „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina” — încadrează drona în categoria USV (Unmanned Surface Vehicle), vehicule maritime fără echipaj, teleghidate sau autonome. Marina ucraineană a folosit intens, începând din 2023, modele precum Magura V5 și Sea Baby în operațiuni împotriva Flotei ruse din Marea Neagră, atacând nave de patrulare și de transport în porturile Sevastopol, Novorossiisk și Feodosia. Variante similare au fost dezvoltate și de partea rusă ca răspuns. Dimensiunea de 7-8 metri și prezența senzorilor multipli pe punte sunt compatibile cu aceste familii de drone, care au autonomie de sute de kilometri și pot transporta încărcături explozive de 200-300 de kilograme.
Comunicatul oficial al MApN
Într-un comunicat transmis după autodetonare, Ministerul Apărării Naționale a infirmat ipoteza unui exercițiu al Armatei, vehiculată inițial de surse din zonă:
„Drona maritimă care a fost descoperită în această dimineață, 5 iunie, în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat, în jurul orei 10:30, fără a produce victime. Zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, obiectul fiind, la acea oră, în curs de evaluare și de punere în siguranță. Facem precizarea că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre. Situația este în dinamică și vom reveni cu informații și date oficiale pe măsură ce vor fi disponibile.”
Reacția DSU: Black Hawk mobilizat, Ro-Alert pe coastă
Imediat după autodetonare, Raed Arafat a transmis că ipoteza unei drone izolate nu este, încă, validată. „Există posibilitatea să existe și alte drone în zona costieră românească”, a precizat șeful DSU pentru presa de la fața locului. Pentru a gestiona riscul, autoritățile au decis activarea sistemului Ro-Alert în Constanța și în Tulcea: locuitorii au fost rugați să evacueze coasta pe o rază de un kilometru, iar într-un al doilea mesaj să intre în spații adăpostite — beciuri sau parteruri ferite — până la confirmarea absenței altor pericole. Un elicopter Sikorsky UH-60 Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație a fost ridicat de la Tulcea pentru a patrula sectorul românesc al Mării Negre, în timp ce Forțele Navale Române și Garda de Coastă au extins zona de căutare cu mijloace de suprafață. Conform unor surse citate de presa de la Constanța, autoritățile investighează posibilitatea ca alte trei ambarcațiuni cu încărcătură explozibilă să se afle în derivă în apele teritoriale.
Context Marea Neagră
Sectorul românesc al Mării Negre se află, din 2022, sub presiune permanentă de securitate. Războiul ruso-ucrainean a transformat bazinul într-un teatru activ militar, cu drone navale ucrainene utilizate intens împotriva Flotei ruse. România a documentat anterior căderi de fragmente de drone Shahed pe teritoriul propriu — cele mai recente în zonele Plauru, Ceatalchioi și Tulcea — precum și mine marine deviate de curenți spre țărmul Mării Negre. Apariția unei drone marine USV de luptă în interiorul unui port comercial reprezintă, însă, o escaladare a tipologiei incidentelor și un episod fără precedent pentru infrastructura portuară românească. Comunicatul MApN nu indică explicit cărei părți a războiului îi aparține drona. Faptul că ambarcațiunea a apărut într-o dană civilă, nu pe o rută militară, sugerează că ar fi fost adusă de curenți sau ar fi rămas fără control, fără să-și urmeze ținta inițială.
Ce urmează
Planul Roșu de Intervenție rămâne activat, iar Garda de Coastă a anunțat că va menține navele de patrulare în alertă pentru cel puțin 48 de ore. Forțele Navale Române urmează să publice un comunicat propriu privind măsurile pe termen mediu, iar identificarea originii dronei prin analiza fragmentelor recuperate este în sarcina serviciilor de informații. Incidentul ar putea declanșa și notificări către NATO, având în vedere obligațiile României ca stat membru pe flancul estic al Alianței. Acoperirea de către presa românească a relevat și diferențe între versiunile inițiale ale evenimentului — autodetonare spontană sau detonare controlată — pe care comunicatul oficial al MApN le-a tranșat în favoarea variantei „s-a autodetonat”. Pentru locuitorii din Constanța și Tulcea, alerta Ro-Alert rămâne valabilă până la confirmarea oficială a absenței altor pericole maritime.