Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat luni, la Palatul Cotroceni, Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036, potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale. Ședința a fost condusă de președintele Nicușor Dan și a avut pe ordinea de zi capabilitățile operaționale ale armatei și adaptarea planificării strategice.

Documentul stabilește corespondența dintre nevoile operaționale de echipamente și banii alocați apărării pe mai mulți ani. Potrivit comunicatului, el permite atât întărirea capabilităților existente, cât și introducerea unora noi, descrise drept sustenabile, flexibile și mobile.

Consiliul a aprobat și un al doilea document, Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044, care preia recomandările din Analiza Strategică a Apărării, adoptată de CSAT în 2025. Nivelul de ambiție al armatei este definit, se arată în comunicat, prin descurajarea și contracararea amenințărilor la adresa integrității teritoriale și a suveranității, plus responsabilitățile de apărare colectivă. Consiliul cere fonduri suficiente pentru toate categoriile de costuri, cu accent pe înzestrare, operare și pregătire pentru luptă.

Ținta de 5% din PIB până în 2035

La summitul NATO de la Haga, din 2025, România s-a angajat alături de ceilalți aliați să ajungă până în 2035 la 5% din PIB pentru apărare: 3,5% cheltuieli de apărare propriu-zise și 1,5% cheltuieli asociate domeniului. CSAT consideră creșterea alocărilor o ocazie pentru industria românească de profil, care s-ar putea moderniza prin tehnologii aduse din afară și prin colaborări cu companii consacrate.

SAFE, 16,68 miliarde de euro

Al treilea document aprobat este analiza privind implementarea programului european SAFE, întocmită de un grup de lucru interinstituțional format la nivelul Guvernului și dedicat unor achiziții de capabilități.

România a semnat acordul SAFE în mai 2026, pentru 16,68 miliarde de euro — a doua alocare ca mărime din instrumentul european, după Polonia. Din sumă, circa 9,6 miliarde merg la modernizarea apărării, 2,8 miliarde la echipamente pentru instituții din afara armatei și 4,2 miliarde la autostrăzi în nord-estul țării. Banii sunt împrumutați de stat, cu rambursare din 2035, pe treizeci de ani, la o dobândă care nu depășește 3%.

Lista achizițiilor prevăzute prin SAFE cuprinde 298 de mașini de luptă pentru infanterie pe șenile, 139 de transportoare blindate Piranha 5, 1.370 de camioane logistice, două nave de patrulare pentru zona economică exclusivă, șapte sisteme de rachete antinavă Naval Strike Missile, douăsprezece elicoptere H225, radare și sisteme de apărare antiaeriană.

Trupele americane și sprijinul națiunii-gazdă

Consiliul a analizat și stadiul discuțiilor bilaterale cu Statele Unite despre prezența trupelor și a capabilităților americane în România. Membrii CSAT consideră întărirea posturii americane o investiție strategică în securitatea țării și un element de descurajare pentru Flancul Estic.

Elementele sprijinului pe care România îl oferă ca națiune-gazdă, adaptat cerințelor operaționale și logistice ale forțelor americane, sunt încă analizate între instituții. Comunicatul spune că din această analiză vor rezulta decizii concrete în perioada imediat următoare.

Discuțiile au loc în timp ce Pentagonul își revizuiește postura militară din Europa, proces început la sfârșitul lui iulie și anunțat a dura până la șase luni. În octombrie 2025, armata americană a încheiat misiunea unei brigăzi rotaționale din România: aproximativ o mie de militari au plecat, iar tot atâția au rămas în trei baze din țară. Washingtonul a prezentat atunci schimbarea drept una de rutină, nu o retragere din Europa.