Aleksandr Dughin, ideologul ultranaționalist rus supranumit adesea „creierul lui Putin”, a fost ani la rând unul dintre cei mai vocali sustinatori ai războiului împotriva Ucrainei. În analiza publicată de The Atlantic, Simon Shuster susține însă că ultimele intervenții publice ale lui Dughin arată nu atât forță ideologică, cât epuizare și confuzie.
Punctul de plecare este un interviu acordat de Dughin jurnalistei și vedetei de televiziune Ksenia Sobchak. Întrebat ce mai merită apărat prin război, Dughin nu a oferit un răspuns coerent, ci a descris o Rusie aproape postapocaliptică: orașe transformate în ruine, populație retrasă la sate și o societate închisă, izolată de influențele externe. The Atlantic interpretează acest discurs drept semn că vechea narațiune imperială rusă nu mai reușește să explice costurile reale ale invaziei.
Articolul leagă această schimbare de situația tot mai dificilă a Rusiei. Dronele ucrainene lovesc frecvent ținte industriale, rafinării și infrastructură logistică, iar pierderile umane sunt imposibil de ascuns. În acest context, propaganda oficială continuă să vorbească despre eroism și victorie, dar realitatea trăită de familii, elite și armată intră tot mai mult în contradicție cu mesajul Kremlinului.
Shuster citează și opinia scriitorului Mihail Zîgar, potrivit căruia în interiorul elitei ruse se simte o oboseală profundă față de război. Dacă în urmă cu un an sau doi mulți susțineau că Rusia nu mai are altă opțiune decât victoria, acum tot mai mulți ar considera conflictul un impas care trebuie oprit.
Concluzia analizei este că Dughin nu și-a abandonat neapărat radicalismul, dar discursul său nu mai pare capabil să ofere o justificare convingătoare pentru război. Tocmai de aceea, ieșirile sale recente — inclusiv atacuri bizare la surfing sau la personaje populare din cultura rusă — sunt prezentate ca simptome ale unei propagande care nu mai convinge, ci doar încearcă să distragă atenția.