Consultările de luni de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou guvern nu au produs o soluție politică imediată. Președintele Nicușor Dan a discutat cu toate partidele parlamentare, într-o rundă formală începută dimineața cu PSD și AUR și continuată cu PNL, USR, UDMR, minoritățile naționale, SOS România și POT. La finalul zilei, concluzia principală a fost că nu există încă o majoritate clară pentru un nou executiv, iar consultările vor continua până când se va contura o formulă de guvernare „solidă, pro-occidentală”.

Președintele a transmis, după întâlniri, că fiecare delegație și-a prezentat poziția, constrângerile și condițiile în care ar participa la guvernare sau ar susține un nou executiv. Nicușor Dan a spus că le-a cerut partidelor să indice majoritatea pe care o pot coagula „în acord cu matematica parlamentară” și a făcut un apel public la responsabilitate și maturitate, pentru ca partidele să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun.

Contextul consultărilor este criza politică deschisă după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Guvernul funcționează acum ca executiv interimar, cu puteri limitate, după ce PSD, AUR și celelalte partide extremiste au votat demiterea cabinetului. Această situație a produs blocajul central al negocierilor: partidele care au făcut parte din guvern sau l-au susținut anterior nu mai acceptă aceleași formule de colaborare, iar PSD și PNL se resping reciproc în configurațiile propuse.

PSD a mers la Cotroceni cu mesajul că își dorește formarea unui guvern cu puteri depline, votat până la finalul sesiunii parlamentare. Sorin Grindeanu a transmis că PSD nu mai acceptă un guvern condus de Ilie Bolojan și exclude o alianță în afara partidelor occidentale. Potrivit unor surse, Grindeanu ar fi spus în discuția cu președintele că PSD își asumă guvernarea și că un premier tehnocrat ar fi mai slab decât un premier politic, pentru că reformele importante cer asumare politică. Social-democrații nu au avansat însă un nume de premier.

Ulterior, într-o intervenție la Antena 1, Sorin Grindeanu a mai spus: „preşedintele, la această întâlnire a vrut mai mult să afle care sunt constrângerile pe care le are fiecare partid, adică acele linii ruşii peste care niciunul dintre partide nu poate să treacă. Noi am spus că nu mai dorim un guvern condus de Ilie Bolojan, dovadă că în urmă cu două săptămâni a trecut o moţiune de cenzură cu cel mai mare număr de voturi din istorie. În acest moment Ilie Bolojan e un fel de zombie politic care se plimbă şi se agaţă de această funcţie.” El a mai arătat că a doua linie roşie ar fi cea legată de o majoritate cu partide care nu sunt pro-occidentale. „Acest lucru de asemenea l-am spus public şi de asemenea faptul că nu vom susţine un guvern minoritar PNL-USR. Astea sunt lucrurile pe care le-am transmis”, a afirmat Grindeanu.

PNL a adoptat poziția cea mai tranșantă față de PSD. Ilie Bolojan a anunțat, după consultări, că liberalii nu vor susține și nu vor participa la un guvern în care se regăsește PSD, nici măcar în varianta unui cabinet condus de un premier tehnocrat. Bolojan a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, PNL va intra în opoziție. Liderul liberal a legat această decizie de moțiunea de cenzură inițiată de PSD și susținută de AUR, care a dus la căderea guvernului din care PSD făcuse parte.

Argumentul PNL a fost că o nouă coaliție cu PSD ar continua erorile anterioare. Bolojan a vorbit despre deficite, așteptări publice nerealiste, reforme amânate și coaliții mari care „au administrat”, dar nu au făcut reformele necesare. El a susținut că guvernul pe care l-a condus a căzut pentru că a încercat să reducă risipa, să taie privilegii și să corecteze mecanismele de cheltuire a banului public.

USR a avut o poziție apropiată de cea a PNL în raport cu PSD, dar a formulat-o în termenii încrederii politice. Dominic Fritz a declarat că nu mai există baza de încredere pentru un guvern comun cu PSD și că USR nu va susține un guvern tehnocrat care ar funcționa ca „paravan” pentru controlul PSD. Liderul USR a precizat că, dacă PSD găsește o majoritate, USR va merge în opoziție. Totodată, el a susținut că răspunsul la criza actuală trebuie să fie politic, nu tehnocratic.

UDMR a pledat pentru o soluție politică transparentă, cu o majoritate asumată în spatele guvernului. Kelemen Hunor a spus că un guvern minoritar nu ar dura mult și că UDMR nu susține un guvern din care face parte AUR. El a indicat că prima opțiune ar trebui să fie un premier politic, iar în cazul unui premier tehnocrat miniștrii ar trebui, oricum, să fie politici. Kelemen a admis și scenariul anticipatelor ca posibilitate constituțională, dar a spus că UDMR nu îl consideră o soluție și că ar trebui evitat.

AUR a cerut mandat pentru formarea unei noi guvernări. George Simion a spus că partidul său își asumă intrarea la guvernare și „scoaterea României din criză”, argumentând că AUR este al doilea partid parlamentar și trebuie să reprezinte politic electoratul care l-a votat. Simion a mai spus că, dacă actuala arhitectură parlamentară nu permite formarea unei majorități, soluția ar fi întoarcerea la electorat, adică alegeri anticipate.

Grupul minorităților naționale, prin Varujan Pambuccian, a transmis ideea reconstrucției coaliției în jurul nucleului PNL–PSD. POT, prin Anamaria Gavrilă, a anunțat că va susține „orice formulă pro-occidentală” de guvernare, cu condiția ca partidul să rămână componenta „pro-românească” a viitorului executiv. SOS România, prin Diana Șoșoacă, a contestat consultările și i-a cerut demisia președintelui.

Concluzia zilei este că nu s-a conturat o majoritate. Variantele discutate — refacerea unei coaliții politice, un guvern tehnocrat, un guvern minoritar sau o formulă susținută punctual în Parlament — rămân blocate de veto-urile reciproce. PNL și USR refuză un guvern cu PSD, PSD refuză un guvern condus de Bolojan, UDMR exclude AUR, iar AUR cere mandat de guvernare sau anticipate. În lipsa unui acord, președintele a anunțat că va continua consultările până la apariția unei majorități pro-occidentale capabile să susțină un guvern.