Produsul intern brut al României va scădea anul acesta cu aproximativ 0,3%, potrivit prognozei de toamnă publicate marți de Comisia Europeană. În mai, Comisia estima încă o creștere ușoară, de 0,1%. România și Irlanda sunt singurele state din Uniunea Europeană a căror economie se va micșora în 2026, iar în cazul Irlandei scăderea vine după o creștere de 8% anul trecut, datorată în mare parte exporturilor de medicamente.
Comisia pune scăderea pe seama măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Economia a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a acestui an. Consumul populației s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, iar o inflație care a ajuns aproape de 10% a micșorat veniturile reale ale oamenilor. Investițiile private au fost frânate de instabilitatea politică, de incertitudinea economică și de prețurile mai mari la energie.
Creștere de 1,8% în 2027
Comisia se așteaptă ca economia să se stabilizeze în a doua jumătate a acestui an: oamenii vor cheltui treptat mai mult, exporturile se țin bine, iar investițiile rămân ridicate, în parte pentru că se termină proiectele finanțate prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR). În 2027, PIB-ul ar urma să urce cu 1,8%, iar în 2028 cu 2,2%. În mai, Comisia anticipa pentru 2027 o creștere de 2,3%.
Revenirea ar urma să vină din scăderea inflației, din unele creșteri ale pensiilor și salariilor din sectorul public și din sume mai mari atrase din fondurile europene de coeziune. Gazele scoase din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep ar urma să crească exporturile și să reducă diferența dintre banii care ies din țară și cei care intră, de la 7% din PIB în 2026 la 5,8% în 2028. Comisia avertizează însă că lucrurile ar putea evolua mai prost decât arată prognoza. O nouă perioadă de instabilitate politică ar putea pune în pericol reducerea deficitului și le-ar slăbi încrederea investitorilor. În plus, fabricile, mai ales cele din industria auto, nu știu câte comenzi vor mai primi din străinătate și plătesc în continuare energia scumpă.
Cea mai mare inflație din Uniunea Europeană
Prețurile vor crește în medie cu 7,9% în 2026, față de 6,8% anul trecut, cel mai mult dintre statele membre. Urmează Lituania, cu 5,1%. Scumpirile au fost alimentate de majorarea TVA și a accizelor, de renunțarea la plafonarea prețului energiei electrice pentru populație, de petrolul mai scump pe piețele internaționale și de seceta care a afectat producția de electricitate. Inflația ar urma să coboare la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028, peste ținta Băncii Naționale, care este între 1,5% și 3,5%.
Rata șomajului ar urma să urce la aproximativ 6,7% anul acesta și să scadă treptat după ce economia își revine, la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028.
Bugetul rămâne pe minus
Deficitul bugetar ar urma să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% anul trecut, datorită înghețării salariilor și pensiilor și creșterilor de taxe adoptate în 2024 și 2025, între care TVA, impozitele pe proprietate și contribuția la sănătate. Pentru 2027, Comisia estimează un deficit de 5,8% din PIB, iar pentru 2028, de 5,6%. Datoria publică ar urma să crească de la aproximativ 59% din PIB anul trecut la circa 64% în 2028, în principal din cauza deficitelor și a dobânzilor. Cheltuielile pentru apărare vor urca de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, cu ajutorul împrumuturilor europene din programul SAFE.
Ce spune Bruxellesul despre Europa
Pentru întreaga Uniune Europeană, Comisia estimează o creștere economică de 1,4% în 2026 și în 2027 și de 1,5% în 2028, iar pentru zona euro, de 1,2% în 2026 și în 2027. Inflația din UE ar urma să ajungă la 3,3% anul acesta. „În 2026, economia Europei rezistă mai bine decât se aștepta”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate. El a adăugat că Uniunea trebuie să își protejeze finanțele publice și să devină mai competitivă. Cifrele pentru fiecare țară se găsesc în raportul complet al Comisiei.
