Ucraina are, de marți seară, un nou comandant suprem al forțelor armate. Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe generalul-maior Mihailo Drapatîi, în vârstă de 43 de ani, în fruntea armatei, după ce l-a demis pe Oleksandr Sîrskîi, în urma unor proteste de amploare care au cerut zile la rând plecarea acestuia, potrivit Bloomberg. Este cea mai importantă schimbare la vârful comenzii militare ucrainene de la începutul anului 2024, când Sîrskîi îl înlocuia pe Valeri Zalujnîi, și vine în al cincilea an al războiului declanșat de Rusia.
Decizia a fost anunțată de Zelenski printr-o postare pe Telegram, în care președintele a precizat că, împreună cu Drapatîi, cu ministrul interimar al apărării Evhen Hmara și cu adjunctul șefului administrației prezidențiale Pavlo Palisa, a stabilit și noua configurație a Statului Major General. Zelenski i-a mulțumit lui Sîrskîi pentru rezultatele obținute în apărarea Kievului, în contraofensiva de la Harkov și în operațiunea de la Kursk.
Strada l-a adus la comandă
Numirea lui Drapatîi încheie o săptămână de criză politică deschisă chiar de Zelenski. Demiterea surprinzătoare a ministrului apărării Mihailo Fedorov, reformistul de 35 de ani care a condus programul de inovație în domeniul dronelor, a scos mii de oameni în stradă la Kiev și în alte orașe, șase zile la rând. Fedorov intrase într-un conflict deschis cu Sîrskîi, pe care îl acuzase public că îi sabotează reformele, relatează Kyiv Independent. Protestatarii au cerut revenirea ministrului și plecarea comandantului suprem, pe care îl vedeau drept întruchiparea culturii de comandă de tip sovietic: centralizare excesivă și tendința de a controla fiecare pas al subordonaților.
Este a doua oară când presiunea străzii îl determină pe Zelenski să revină asupra unei decizii majore, după ce protestele din vara anului trecut l-au obligat să retragă o lege care slăbea instituțiile anticorupție. Drapatîi era favoritul declarat al manifestanților, al militarilor activi și al veteranilor, iar numele lui a apărut în deliberări mai des decât al oricărui alt candidat.
De la blindatul din Mariupol la comanda frontului de sud
Născut în 1982 la Kamianeț-Podilskîi, în vestul Ucrainei, Drapatîi a absolvit în 2004 Institutul de Trupe de Tancuri din Harkov și și-a început cariera ca locotenent în Brigada 72 Mecanizată. În 2014, când Rusia a declanșat agresiunea în Donbas, maiorul Drapatîi comanda Batalionul 2 al brigăzii și a devenit unul dintre simbolurile rezistenței ucrainene în luptele pentru Mariupol: un blindat al unității sale a rămas celebru după ce a spart o baricadă ridicată de forțele ruse pe una dintre arterele principale ale orașului, iar sub comanda lui militarii au eliberat civili luați ostatici și au participat la ieșirea din încercuirea de la Izvarino. Din 2016 a condus Brigada 58 Motorizată — a trecut de la comanda unui batalion la comanda unei brigăzi luptând pe front, nu din birourile statului major.
Când Rusia a pornit invazia totală, în februarie 2022, Drapatîi ocupa deja o poziție înaltă de comandă, iar în martie a preluat gruparea de trupe din sud, reorganizată ulterior în gruparea operativă Kahovka. Forțele sale au oprit înaintarea rusă spre Krivoi Rog în cele mai critice săptămâni ale războiului, apoi au lansat contraofensiva care a împins frontul cu 6 până la 23 de kilometri și a eliberat zeci de localități din regiunile Herson și Dnipropetrovsk. Operațiunea care a dus, în final, la eliberarea malului vestic al regiunii Herson a fost planificată și executată sub comandamentul său. În mai 2024, când Rusia a deschis un nou front la granița de nord, Drapatîi a preluat gruparea operativ-tactică Harkov și a ținut trupele ruse în două zone-tampon înguste de-a lungul frontierei, fără ca trupele Moscovei să se poată apropia de oraș.
Reformatorul care a pariat pe drone
La sfârșitul lui noiembrie 2024, Drapatîi a devenit comandantul Forțelor Terestre, cea mai mare componentă a armatei. A descris moștenirea primită drept o atmosferă de teamă, lipsă de inițiativă și indiferență față de problemele militarilor — și a înlocuit aproximativ jumătate din echipa de conducere, a reformat sistemul de recrutare pentru a combate corupția și a adus tehnologiile moderne direct în procesul de instruire. În iunie 2025, după o lovitură rusească asupra unui poligon de instrucție din regiunea Dnipropetrovsk, și-a prezentat demisia de la comanda Forțelor Terestre, asumându-și public răspunderea — un gest rar în ierarhia militară ucraineană. Zelenski l-a numit atunci comandant al Forțelor Întrunite.
Drapatîi este și părintele doctrinei „Linia dronelor”, pe care a apărat-o public: o zonă de interdicție continuă, adâncă de 10 până la 15 kilometri în spatele liniei frontului, în care folosirea masivă a aparatelor fără pilot face aproape imposibilă înaintarea vehiculelor și infanteriei ruse fără pierderi grele. În sectoarele pe care le-a comandat, 80 până la 90 la sută din apărarea liniei întâi se sprijinea deja pe sisteme fără pilot.
Misiunea imediată: ofensiva rusă din toamnă
Noul comandant suprem preia armata cu o listă de sarcini stabilită explicit de președinte: o strategie națională de apărare actualizată, continuarea reformei corpurilor de armată, întărirea apărării antiaeriene și o viziune realistă asupra mobilizării. Prioritatea absolută este pregătirea pentru campania ofensivă rusă așteptată în toamnă și pentru o posibilă mobilizare suplimentară masivă ordonată de Kremlin.
„Voi lucra responsabil, cu concentrare deplină și cu respect pentru oamenii care apără astăzi țara”, a transmis Drapatîi într-o postare pe Facebook, la scurt timp după anunț. Fedorov, ministrul a cărui demitere a aprins protestele, a fost printre primii care l-au felicitat, numind numirea o speranță nouă în lupta pentru libertate și dreptate. Pentru Zelenski, schimbarea de la vârful armatei închide o criză politică; pentru Drapatîi, abia acum începe partea grea.
