Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă, miercuri, 7 octombrie, cererea premierului interimar Ilie Bolojan (foto) de a constata un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi și este definitivă și general obligatorie, a anunțat CCR.
Judecătorii constituționali au arătat că, potrivit jurisprudenței sale constante, atribuția de a soluționa conflicte juridice între autorități „nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar”.
Ce i-a reproșat Guvernul instanței
Potrivit CCR, toate motivele invocate de Guvern priveau activitatea instanței care a judecat procesul: soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile. Aceste chestiuni țin de legalitatea și temeinicia hotărârii și pot fi contestate numai prin căile de atac prevăzute de lege, a reținut Curtea, care a amintit că nu are competența de a cenzura sau de a modifica hotărârile judecătorești.
CCR a conchis că cererea Guvernului „excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională” și urmărea, de fapt, reformarea unei soluții pronunțate de o instanță. Motivarea va fi publicată în Monitorul Oficial.
Miza: 4,8 miliarde de lei și penalități zilnice
Disputa privește drepturile salariale pe care magistrații le-au obținut prin hotărâri judecătorești, din majorări acordate retroactiv, și care nu au fost plătite. ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, cerând fondurile necesare pentru plata sumelor scadente în 2026, pe care Guvernul le-a estimat la 4,8 miliarde de lei.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile, inclusiv printr-o rectificare bugetară, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Instanța a stabilit penalități de 1% pe zi de întârziere – aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, potrivit Guvernului – și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs, iar Înalta Curte, care judecă recursul, a amânat de mai multe ori pronunțarea. Următorul termen este joi, 8 octombrie.
Pe 2 iulie, Bolojan a anunțat că a sesizat CCR. El a susținut atunci că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară” și că „perturbă direct echilibrul bugetar național”. Guvernul a argumentat că elaborarea bugetului și rectificările sunt atribuții ale Executivului și Parlamentului, iar Ministerul Finanțelor a avertizat că o astfel de obligație ar crea prejudicii grave bugetului de stat.
ÎCCJ: „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”
Înalta Curte a reacționat la scurt timp după decizie. Într-un comunicat intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, ÎCCJ a transmis că CCR i-a confirmat argumentele și că „nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională”.
Potrivit instanței supreme, Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care ÎCCJ și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată, iar sesizarea a pus, în realitate, în discuție dreptul magistraților de acces la instanță. „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, se arată în comunicat.
ÎCCJ a luat act de faptul că decizia a fost adoptată cu majoritate de voturi și i-a lăudat pe judecătorii constituționali care au votat-o, spunând că aceștia au arătat prin decizia lor că „rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.