Curtea Constituțională a admis joi cererea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (foto), și a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de ordonanța de urgență privind programul european de înarmare SAFE, adoptată de Guvernul Bolojan după ce fusese demis prin moțiune de cenzură. Potrivit comunicatului Curții, decizia a fost luată cu majoritate de voturi. Surse din CCR spun că judecătorii au votat cu cinci voturi la patru.

„Curtea a constatat că Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său constituțional, întrucât ordonanțele adoptate de Guvern după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură nu se încadrează în competența de îndeplinire numai a actelor necesare pentru administrarea treburilor publice”, se arată în comunicatul CCR. Decizia este definitivă și general obligatorie, iar motivarea va fi publicată în Monitorul Oficial.

Argumentele Curții

Judecătorii constituționali au reținut că, prin moțiunea de cenzură, Parlamentul a pus capăt mandatului politic al Guvernului, iar adoptarea ulterioară a unei ordonanțe de urgență de către același Guvern „înlătură consecința practică a acelei decizii parlamentare”. Potrivit Curții, loialitatea constituțională presupune ca Guvernul să recunoască efectul votului de cenzură asupra propriului mandat.

„A accepta contrariul ar permite ca un Guvern demis să stabilească, printr-o apreciere proprie a urgenței, durata efectivă a competenței sale de legiferare”, au mai arătat judecătorii. Ei au adăugat că posibilitatea ca Guvernul demis să asigure continuitatea până la instalarea unui nou cabinet nu înseamnă prelungirea mandatului său politic, iar o interpretare contrară ar însemna că „Guvernul este cel care controlează puterea legiuitoare”.

Ordonanța adoptată în ziua moțiunii

Este vorba de Ordonanța de urgență nr. 38/2026. În sesizarea trimisă Curții, Sorin Grindeanu a susținut că proiectul ordonanței a fost adoptat pe 4 mai, a fost modificat pe 5 mai, ziua în care Guvernul a fost demis, prin introducerea a 12 articole noi, și a fost trimis spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai. Potrivit lui Grindeanu, un guvern interimar poate gestiona doar treburile curente, nu poate legifera, iar ordonanța reglementa chestiuni aflate deja în dezbaterea Camerei Deputaților și a Senatului.

România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în programul SAFE, sub formă de împrumuturi, și a semnat deja contracte de peste 9 miliarde de euro. Ordonanța contestată nu este însă actul prin care au fost semnate aceste contracte, ci introducea mecanisme suplimentare, între care posibilitatea ca statul să exproprieze anumite active industriale sau să preia participații la companii strategice.

Contractele de înarmare nu ar fi în pericol

Fostul ministru al Apărării Ionuț Moșteanu a scris pe Facebook că decizia nu afectează programul. „Decizia CCR de azi nu pune în pericol contractele SAFE. Ordonanța atacată de Grindeanu introducea mecanisme suplimentare pentru implementarea unor proiecte. Înzestrarea Armatei Române merge înainte”, a scris acesta.

Judecătorul Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat tot pe Facebook că, în această procedură, CCR nu constată neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe, ci doar indică ce trebuie făcut pentru a înlătura un conflict între două autorități publice. „Ordonanța SAFE nu e legea SAFE. Nu se va întâmpla nimic, contractele sunt semnate în baza altei legislații”, a scris Neacșu. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că „cei care au emis această ordonanță, că nu a emis-o Ilie Bolojan, vor trebui să găsească soluții, ca să nu pierdem banii din SAFE”.