Atacurile hibride ale Rusiei împotriva Europei s-au intensificat atât de mult încât, pe 18 septembrie, Emmanuel Macron i-a chemat pe liderii partidelor franceze și pe candidații la președinție la o informare despre riscul unor victime civile, scrie The Economist. Potrivit Le Monde, președintele francez le-a spus că nimeni nu este în siguranță și că rușii vor să submineze sprijinul Franței pentru ucraineni.

Cu o zi înainte, premierul polonez Donald Tusk invocase informații ale serviciilor potrivit cărora Rusia plănuiește să lovească cu drone sau rachete țări care ajută Ucraina, pentru ca apoi să susțină că loviturile au fost accidentale. Moscova, a spus el, vrea să paralizeze NATO testând articolul 5, clauza de apărare colectivă. Un răspuns timid ar pune la îndoială angajamentul de apărare reciprocă, notează publicația.

De la incidente izolate la o campanie continuă

Rusia organizează de ani de zile provocări pe care le poate nega, iar după invazia pe scară largă din 2022 ele s-au înmulțit: drone de recunoaștere, atacuri informatice, incendieri, colete-bombă și comploturi pentru uciderea unor directori din industria de armament. În ultimele luni, ritmul pare să fi crescut din nou. Oficialii din domeniul securității citați de revistă văd trei obiective: presiunea pe țările europene ca să renunțe la sprijinul pentru Ucraina, scumpirea acestui sprijin și încercarea de a face NATO să pară neputincioasă.

Andrew Thomson, fost diplomat britanic, acum la firma germană de securitate Monarch, are impresia că Europa trece de la o serie de incidente din zona gri la o campanie continuă. Numai în săptămâna dinaintea declarațiilor lui Tusk și Macron, avioane italiene aflate în misiune NATO au doborât o dronă încărcată cu explozibil, intrată în Lituania din Belarus, iar alte aeronave au interceptat două avioane de luptă rusești care încălcaseră spațiul aerian al Alianței. Separat, în Țările de Jos, circulația feroviară a fost dată peste cap de țevi puse coordonat pe șine.

Un episod și mai grav a avut loc în august, pe aeroportul Leipzig-Halle: o dronă cu explozibil a lovit un avion-cargo folosit pentru transportul armelor către Ucraina, dar nu a explodat. Germania a acuzat Rusia și a închis, ca represalii, un centru cultural rus.

Pe 23 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, președintele Nicușor Dan a spus că Europa este ținta unui război hibrid dus de Rusia, iar la Consiliul de Securitate a amintit de drona rusească prăbușită peste o clădire de locuințe din Galați.

Ambiguitatea face parte din armă

Nu toate incidentele pot fi atribuite ușor. Multe operațiuni sunt gândite ca să poată fi negate, de unde și numele de război hibrid sau război din zona gri. Potrivit lui Thomson, sunt mult mai multe decât se raportează oficial și vizează adesea infrastructura critică sau firmele de apărare.

Deseori, sabotajele sunt executate de intermediari locali sau de bande de infractori; mulți dintre ei nu știu că banii vin din Rusia. Pentru Moscova, avantajul este că implicarea serviciilor ei de informații se dovedește mai greu; dezavantajul, că amatorii își ratează mai des misiunile.

David Cattler, fost oficial NATO în domeniul informațiilor, acum la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), din Washington, spune că ambiguitatea face parte din armă. Incertitudinea le face pe state să cadă mai greu de acord asupra unui răspuns. Incidentele sunt dozate: destul de mari ca să aibă efect, dar sub pragul care ar declanșa o reacție militară a NATO. Cazul olandez o arată: autoritățile nu au spus dacă sabotajul feroviar are legătură cu Rusia sau cu fermierii furioși care blocaseră drumurile în aceeași zi. Rusia profită oricum de teamă și de îndoială, pentru că a mai fost legată de episoade asemănătoare.

Ce poate face Europa

Multe țări se apără cu sisteme antidronă pe aeroporturi și în jurul altor obiective critice. Unii cer măsuri mai dure, care să facă atacurile hibride mai costisitoare pentru Rusia. Europa poate răspunde limitând și mai mult numărul vizelor acordate rușilor, expulzând diplomați, închizând consulate, înăsprind sancțiunile sau reținând mai multe petroliere din flota din umbră a Rusiei, scrie publicația. Statele baltice insistă ca Europa să confiște activele rusești înghețate și să finanțeze cu ele Ucraina.

Există și voci care cer ca Europa să răspundă cu aceeași monedă. Martin Jäger, șeful serviciului german de informații externe (BND), a spus în februarie că Occidentul trebuie să arate mai des că poate face lucruri asemănătoare, ca să simtă și cealaltă parte durerea. Asemenea acțiuni, de pildă atacuri cibernetice, ar putea fi deja în desfășurare, apreciază revista.

Cattler crede că Moscova respectă înainte de toate forța. Dacă Europa nu arată că e destul de fermă ca să o descurajeze, Rusia va continua escaladarea, avertizează The Economist. Până acum, provocările nu au avut urmări catastrofale, dar ar fi putut avea: obstacolele de pe șine pot deraia un tren, iar dronele din jurul aeroporturilor pot doborî un avion de pasageri. Cea mai riscantă cale ar fi ca Rusia să fie lăsată să forțeze limitele până când ceva cedează.