Nava Khoryv, scufundată vineri după ce a fost lovită de o dronă, se afla la 13 mile marine de Constanța, puțin în afara apelor teritoriale ale României. Limita apelor teritoriale contează mult pentru economia românească: deocamdată, ea separă zona considerată de risc de război de apele în care acest risc nu se ia în calcul. Navele care intră în zona de risc pot fi obligate să plătească prime suplimentare, adică sume achitate companiei de asigurări, peste asigurarea obișnuită, pentru acoperirea riscului de război. Atacurile pe care președintele Nicușor Dan le-a pus pe seama Rusiei au lovit însă nave și în interiorul apelor teritoriale. Dacă și aceste ape vor fi incluse în zona de risc, primele suplimentare se vor aplica tuturor navelor care intră în portul Constanța, iar transportul de mărfuri spre și dinspre România se va scumpi.

Aproape toată Marea Neagră a devenit zonă de risc

Pe 16 septembrie, comitetul companiilor de asigurări din Londra care stabilește zonele de risc de război (Joint War Committee) a extins zona listată de la apele din jurul Rusiei și Ucrainei la aproape întreaga Marea Neagră. Au rămas în afara ei doar apele teritoriale ale României, Bulgariei, Turciei și Georgiei, adică fâșia de 12 mile marine de-a lungul coastei, explică firma britanică de securitate maritimă Ambrey. Lista nu impune automat o primă: circulara precizează că aplicarea ei în fiecare contract se negociază separat. Intrarea în zona listată poate atrage însă o primă suplimentară, calculată ca procent din valoarea navei, în funcție de poliță și de condițiile negociate.

Prima s-a scumpit de cinci ori în două săptămâni, de la 0,1% la 0,5% din valoarea navei, după atacurile din zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, a declarat la începutul lunii Konstantin Sobol, armator și fondator al companiei Marelis Navigation, citat de UkrAgroConsult. Piața se așteaptă ca ea să ajungă la cel puțin 1%. Pentru o navă de 5.000 de tone evaluată la 1,5 milioane de dolari, asta înseamnă între 7.500 și 15.000 de dolari pe cursă, adică între 1,5 și 3 dolari pentru fiecare tonă de marfă. Gennadi Ivanov, broker la BPG Shipping, a scris pe Facebook, citat de Türkiye Today, că piața testează prime de 0,6–1% din valoarea navei, dar că, după bonusul de 50% acordat pentru lipsa daunelor, prima efectivă ajunge la 0,3–0,5%. Pentru cursele spre porturile Ucrainei și Rusiei, asigurarea de război a ajuns în octombrie la circa 2,5 milioane de dolari pe cursă, potrivit Bursei Electronice de Cereale a Ucrainei, citate de USM.

Fâșia de lângă coastă, scutul comerțului românesc

Ca să evite primele, aproximativ 90% dintre navele care tranzitează vestul Mării Negre navighează acum în interiorul apelor teritoriale ale Turciei, Bulgariei și României, estimează Sobol. Ocolul costă și el: drumul dus-întors dintre Istanbul și Constanța pe lângă coastă are cu 180–200 de mile marine mai mult, ceea ce înseamnă circa 20.000 de dolari în plus pentru navlu și combustibil, potrivit lui Ivanov. Atât Sobol, cât și Ivanov avertizează că, dacă atacurile vor ajunge și în apele teritoriale, condițiile de asigurare se vor schimba din nou.

Atacurile au ajuns deja în apele teritoriale. Pe 14 octombrie, un incendiu a izbucnit pe tancul Yara J, aflat în apele teritoriale românești, relata agenția Associated Press. Petrolierul Wine Trader (foto) a fost lovit de o dronă a doua zi, la 13 mile marine de Sulina, iar șapte marinari au fost dați dispăruți. Pe 17 octombrie, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că avioane F-16 românești au doborât două drone de atac de tip Geran deasupra apelor teritoriale ale României și a confirmat că, în săptămâna anterioară, mai multe nave comerciale fuseseră lovite de drone în Marea Neagră, inclusiv în apele teritoriale românești. În ultimele două săptămâni, cel puțin șapte nave comerciale au fost lovite în largul României și al Bulgariei, cu aproximativ 30 de marinari morți sau dispăruți, potrivit agenției Reuters.

Ce are de pierdut România

Dacă și apele teritoriale românești vor fi incluse în zona de risc, navele care fac escală la Constanța ar putea plăti prime de război, iar costul s-ar regăsi în prețul cerealelor exportate de fermierii români, al materiilor prime importate și al produselor care trec prin port. Portul a operat anul trecut peste 67 de milioane de tone de mărfuri, dintre care peste 18 milioane de tone de cereale, potrivit datelor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, citate de USM. Traficul a scăzut deja față de recordul de peste 92 de milioane de tone din 2023, pe fondul reducerii tranzitului ucrainean, iar o nouă scumpire a transportului ar putea împinge o parte din mărfuri spre alte rute.

Exemplul Bulgariei arată cât de repede poate ajunge scumpirea la consumatori. Evgeni Simeonov, de la Lukoil Bulgaria, a spus că asigurarea unui petrolier a crescut de la aproximativ 200.000 de dolari la 2,5 milioane de dolari, ceea ce pune presiune pe prețurile carburanților, relatează Türkiye Today. Pentru România, riscul privește și energia. Proiectul Neptun Deep, care ar trebui să producă primele cantități de gaze în 2027 și să ajungă la aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, a trecut în august printr-un incident: pe 20 august, un avion F-16 românesc a tras asupra unei drone maritime aflate în derivă în apropierea platformei Neptun Alpha, la circa 80 de mile marine de Constanța, a anunțat Ministerul Apărării Naționale. Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom, a spus atunci, pentru S&P Global, că lucrările nu au fost afectate și că profilul de risc nu s-a schimbat semnificativ.

Taxa ascunsă a războiului

Ministrul ucrainean de externe a numit primele de asigurare o taxă ascunsă pe exporturile de cereale ale Ucrainei, care trec acum în mare parte prin canalul Sulina, scrie Modern Diplomacy. Pe 15 octombrie, la Bruxelles, Nicușor Dan a spus că atacurile sunt încercări ale Rusiei de a destabiliza România și Bulgaria și a anunțat că România va cere NATO mai multe capabilități de apărare în Marea Neagră, potrivit Reuters. NATO a promis mai multe avioane de patrulare maritimă, radare și drone. În concluziile summitului din 15–16 octombrie, Consiliul European a condamnat atacurile asupra navelor civile, inclusiv asupra celor sub pavilionul unor state membre, ca o încălcare gravă a dreptului internațional și maritim, și a cerut restabilirea imediată a trecerii în siguranță pentru toate navele civile.