Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a pus sub semnul întrebării identitatea comună a moldovenilor și românilor, într-o declarație publică făcută pe 12 iulie 2026, care a stârnit reacții dure la Chișinău și la București. Diplomatul, care a avut în trecut misiuni și în Federația Rusă, a admis că o unire a Republicii Moldova cu România „o poate decide doar poporul Moldovei și al României”, dar a contestat premisa că cele două țări au aceeași limbă și aceeași religie. Afirmațiile ambasadorului au fost combătute imediat de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, care a replicat: „Suntem români. Punct.”

Contextul declarației: întrebarea despre alternativa la UE

Ambasadorul Germaniei a răspuns la o întrebare direct legată de declarațiile recente ale președintei Maia Sandu, care evocase o posibilă soluție alternativă pentru Republica Moldova, dacă negocierile de aderare la Uniunea Europeană se blochează. În acest context sensibil, referirea la unirea cu România — un subiect care, în mod tradițional, se dezbate exclusiv între cetățenii celor două state — a fost formulată de un diplomat străin acreditat la Chișinău, iar reacțiile au apărut aproape imediat.

Detaliul biografic care a amplificat controversa este că Hubert Knirsch a avut, în cariera sa diplomatică anterioară, misiuni în Federația Rusă, iar afirmațiile sale privind limba și identitatea comună a moldovenilor și românilor au fost citite pornind de la această experiență. Contextul politic al momentului este marcat de o intensă diplomație bilaterală România–Republica Moldova, în special după vizita premierului Ilie Bolojan la Chișinău, în cadrul căreia au fost semnate noi acorduri de conectivitate.

Citatul integral al ambasadorului

Întrebat despre eventualitatea ca Republica Moldova să-și găsească o soluție prin unirea cu România, ambasadorul Germaniei la Chișinău a răspuns astfel:

„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României. Sunt două state suverane, dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova: avem aceeași limbă, aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel, că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite…”

Este vorba de o luare de poziție rară pentru un ambasador acreditat la Chișinău — punerea sub semnul întrebării a unor date fundamentale privind limba oficială a Republicii Moldova, statuată de Curtea Constituțională de la Chișinău drept limba română, și a apartenenței confesionale majoritare, ortodoxia.

Reacția fostului premier Ion Sturza

Cel mai vizibil răspuns a venit din partea fostului premier al Republicii Moldova Ion Sturza, care a amintit că protestele istorice ale basarabenilor au fost, în principal, pentru limba română și pentru dreptul la identitate națională:

„Un diplomat nu se implică și nu comentează, în țara care îl găzduiește, subiecte atât de sensibile precum identitatea națională. Cele mai mari proteste ale moldovenilor nu au fost pentru pâine și nici pentru automobile germane. Au fost pentru limba română, pentru istorie și pentru dreptul de a spune cine sunt. Suntem români. Punct.”

Reacții critice au venit și din partea altor intelectuali și politicieni de peste Prut, care au calificat declarația ambasadorului drept o imixtiune într-un subiect intern al Republicii Moldova, cu implicații simbolice profunde.

Reacții instituționale: MAE Chișinău anunță clarificări

Ministerul de Externe de la Chișinău a anunțat că va cere clarificări privind afirmațiile ambasadorului german, într-un demers diplomatic prin care instituția vrea să lămurească poziția oficială a Berlinului. Ambasada Germaniei la Chișinău nu a oferit, până la momentul publicării acestui material, o reacție oficială care să confirme sau să nuanțeze afirmațiile șefului de misiune.

Declarațiile survin într-un moment în care Republica Moldova negociază intrarea în Uniunea Europeană, iar sprijinul politic al Germaniei rămâne una dintre pietrele de temelie ale procesului. Sensibilitatea subiectului identitar — de la statutul constituțional al limbii române la Chișinău până la dosarul unirii cu România — face ca fiecare intervenție a unui partener occidental să aibă impact politic direct, atât la Chișinău, cât și la București.