Joe Biden a confirmat că România va primi ce așteaptă din partea NATO Reviewed by Dan Turturica on . Una dintre cele mai mari frustrări ale României în relația cu NATO a fost lipsa unor planuri de intervenție militară în caz de  urgență în sprijinul țării noast Una dintre cele mai mari frustrări ale României în relația cu NATO a fost lipsa unor planuri de intervenție militară în caz de  urgență în sprijinul țării noast Rating: 0

Joe Biden a confirmat că România va primi ce așteaptă din partea NATO

Una dintre cele mai mari frustrări ale României în relația cu NATO a fost lipsa unor planuri de intervenție militară în caz de  urgență în sprijinul țării noastre, în cazul în care ar fi atacată – cunoscute și sub numele de “planuri de contingență” (“contingency plans”). Un astfel de plan include toate acţiunile concrete pe care aliații din NATO le-ar întreprinde dacă țara noastră ar fi atacată de un anumit stat.

Până foarte de curând, NATO elaborase planuri de contingență doar pentru Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. În cazul primelor trei, planurile de contingență vizau un atac din partea Rusiei împotriva lor, iar în cazul Poloniei, un atac fie din partea Belarus, fie al Rusiei. România a acceptat ani buni că aceste patru țări au întâietate la eleborarea planurilor de contingență deoarece riscurile la care sunt expuse sunt mai mari. În plus, un plan de contingență reprezintă o măsură care antagonizează țara despre care se presupune că ar avea în intenție atacarea, cândva, a unui membru NATO.

Răbdarea României a avut o limită. Care a fost atinsă în clipa în care experții noștri au constatat o intensificare a zborurilor avioanelor rusești în regiune, dar și o accelerare a programelor de înarmare gestionate de Kremlin. Atunci, România și-a presat aliații pentru a beneficia de un plan de contingență care să includă tot ce va face NATO, moment cu moment, dacă va fi atacată de Rusia. Astfel, pe agenda ședinței CSAT din 5 februarie 2013, la punctul doi, a fost inclusă și “realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a unui plan de contingenţă pentru România”.

Le-a luat mai bine de un an oficialilor noștri să-și convingă partenerii din NATO de necesitatea unui asemenea plan. Și poate că nici azi nu ar fi reușit dacă acțiunea rușilor din Crimeea nu le-ar fi confirmat occidentalilor că avertismentele transmise de România în ultimii ani, privind planurile agresive ale lui Putin, au fost cât se poate de întemeiate.

Acum, însă, avem o confirmare oficială că NATO și-a dat acordul politic pentru elaborarea unui plan de contingență pentru un ipotetic atac al Rusiei asupra României. Ea ne-a fost dată, astăzi, de vicepreședintele SUA, după întâlnirea cu Traian Băsescu:

“(…) Sprijinim intenția Comandamentului superm NATO în Europa de a definitiva planurile de intervenție militară în caz de  urgență  (“contingency plans”) pentru aliații de la Marea Neagră și vom face acest lucru la summitul din septembrie din Țara Galilor. Deasemenea, am desemnat planificatori strategici suplimentari pentru a ajuta NATO să-și atingă acest scop, când ne vom reuni în Țara Galilor…”

Chiar dacă Joe Biden nu a pronunțat numele României, vorbind, în general, de planuri de contingență pentru “aliații de la Marea Neagră”, este exclus să fi făcut această remarcă la București dacă unul dintre aceste planuri nu vizează și România. Așa cum nu ar fi menționat despre posibilitatea ca ele să fie finalizate la reuniunea NATO din Țara Galillor, din luna septembrie a acestui an, dacă nu ar exista deja un acord politic în acest sens.

În plus, faptul că SUA recunoaște că va pune la dispoziția NATO experți militari care să grăbească finalizarea planurilor de contingeță nu lasă nici o urmă de îndoială asupra a care a fost țara care, dintre toți membrii alianței, a susținut cauza României în această privință, presând unele țări europene să lase deoparte grija excesivă de a menaja sensibilitățile Rusiei.

În urmă cu o săptămână, Cristian Pantazi, redactorul-șef al Hotnews, a abordart această temă în interviul său cu Anders Fogh Rasmussen, secretarul general NATO:

Rep: Am vazut masurile luate in ultima perioada pentru a asigura aliatii, cu miscari de trupe si tehnica militara in tarile din regiune, inclusiv in Romania. Ce alte astfel de miscari vor urma in Romania?
Anders Fogh Rasmussen: Am luat deja masuri. Am trimis avioane AWACS pentru supraveghere in Polonia si Romania, ati vazut o prezenta navala mai mare in Marea Neagra. Si ar putea urma alte masuri care ar include o innoire a planurilor de aparare deja existente, dezvoltarea de noi planuri de aparare, exercitii militare avansate si, de asemenea, noi desfasurari de trupe si tehnica militara.

Rep: Are Romania un plan de contingenta in NATO sau nu?
Anders Fogh Rasmussen: Niciodata nu comentam despre existenta planurile de contingenta. Dar va asigur ca avem deja toate planurile puse in aplicare pentru a asigura aparararea si protectia efectiva a tuturor aliatilor. Dar situatia de securitate de dupa actiunile militare ilegale ale Rusiei in Ucraina face necesar pentru noi sa ne updatam planurile deja existente si sa de asemenea sa dezvoltam noi planuri.

Rep: Deci spuneti ca NATO dezolta noi planuri pentru aliati. Ce inseamna asta pentru Romania?
Anders Fogh Rasmussen: Niciodata nu comentam despre detaliile planurilor noastre de aparare. Dar va pot asigura ca, fiind cea mai puternica alianta militara, noi avem active toate planurile necesare pentru a asigura apararea aliatilor impotriva oricarei amenintari. Dar comportamentul Rusiei in Ucraina a shimbat dramatic situatia de securitate in Europa si asta face necesar pentru noi sa actualizam planurile de aparare existente si sa cream unele noi.

Interviul integral îl puteți citi si vizualiza aici

Comments (7)

  • judex

    “Keep calm. Carry on.” Axa BLW.

    Reply
  • Adrian

    CONTINGÉNT, -Ă, contingenți, -te, s. n., adj. I. 1. S. n. Totalitatea cetățenilor născuți în același an și luați în evidența comisariatelor militare; p. ext. anul recrutării; leat. 2. Grup de oameni având o compoziție omogenă. 3. (Înv.) Contribuție. 4. Plafon cantitativ până la nivelul căruia este limitat de către unele guverne importul sau exportul unor mărfuri din sau în alte țări. II. Adj. Care poate să fie sau să nu fie, să se întâmple sau să nu se întâmple; întâmplător, accidental. [Var.:

    ?? Care e sensul cu care l-ati folosit mai sus ?

    Incercati sa traduceti engleza pe intelesuri nu cuvant cu cuvant.

    E plan de actiune, de rezerva, de urgenta etc … asa se zice in romana

    Reply
    • Dan Turturica

      Cred că ați greșit destinatarul. CSAT a folosit acest termen și încă într-un document oficial. De aceea am și dat, cu ghilimele, extrasul din comunicatul CSAT – “realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a unui plan de contingenţă pentru România”.
      La începutul articolului, am folosit exact termenul pe care dumneavoastră îl sugerați: “lipsa unor planuri de intervenție militară în caz de urgență în sprijinul țării noastre”. Având în vedere, însă, că termenul a fost folosit într-un document oficial (CSAT) am ținut să fac explicit precizarea – “cunoscute și sub numele de “planuri de contingență” (“contingency plans”)…”, atrăgând atenția în acest fel asupra modului în care oficialii au ales să traducă termenul.
      Sunt convins că vor fi receptivi la argumentele dumneavoastră dacă le veți trimite un email și o să modifice documentația militară astfel încât traducerea să fie una de calitate.
      Altfel, mă bucur de fiecare dată când descopăr perfecționiști. Când toți vom respecta cele mai înalte standarde în meseriile noastre, sunt convins că țara va arăta mult mai bine.

      Reply

Leave a Comment


8 − = 2

© Dan Cristian Turturica |

turturica.ro Web analytics