Drumul pe care o va apuca România depinde de sentința în procesul lui Dragnea. Iar sentința lui Dragnea ar putea depinde de voturile din 26 mai Reviewed by Dan Turturica on . Imaginea zilei de ieri a fost contrastul între primirea elegantă și caldă de care liderii Europei au avut parte la Sibiu și dezbinarea pe care PSD a semănat-o l Imaginea zilei de ieri a fost contrastul între primirea elegantă și caldă de care liderii Europei au avut parte la Sibiu și dezbinarea pe care PSD a semănat-o l Rating: 0

Drumul pe care o va apuca România depinde de sentința în procesul lui Dragnea. Iar sentința lui Dragnea ar putea depinde de voturile din 26 mai

Imaginea zilei de ieri a fost contrastul între primirea elegantă și caldă de care liderii Europei au avut parte la Sibiu și dezbinarea pe care PSD a semănat-o la Iași, între suporteri aduși cu autocarele de baronii partidului și moldovenii care s-au săturat să mai fie masă de manevră pentru camarila lui Liviu Dragnea. Întrebarea zilei de azi este: cum se vor reconcilia cele două extreme?

Ce va alege, în final, România? Continuarea drumului spre civilizație, modernitate și dezvoltare început odată cu intrarea în NATO și în UE? Sau întoarcerea la modelul anilor ’90, cu o elită rapace și o masă obedientă, mută și mulțumită cu firimiturile de la chiolhanul mafiei de stat, pe care ni-l propun, de doi ani și jumătate, liderii coaliției de guvernământ? Indiferent cât am suci aceste întrebări, analiza ne duce la o singură concluzie: răspunsul depinde de sentința în procesul lui Liviu Dragnea.

Președintele Iohannis a spus la Sibiu: ”Pot să vă promit că peste puțin timp vom fi și în Schengen, și vom scăpa și de MCV.” Tot la Sibiu, premierul Olandei, Mark Rutte, a zis: ”România va fi admisă când vă veți conforma tuturor regulilor statului de drept și ale democrației. Deocamdată, nu mergeți în direcția corectă.”

Nu am nicio îndoială că ambii lideri sunt foarte siguri pe ceea ce spun. Cum pot fi împăcate declarațiile lor? Într-un singur fel. România va intra în Schengen și va scăpa de MCV peste puțin timp doar dacă, peste puțin timp, va merge în direcția corectă. Ce trebuie să se întâmple pentru asta? Fie PSD și ALDE pierd puterea, fie își schimbă agenda anti-justiție.

Șansele ca PSD și ALDE să piardă puterea în viitorul apropiat sunt mici. Chiar dacă la europarlamentare PSD va lua un scor mic, sub 30%, asta nu va influența cu nimic situația din Parlament. PSD și ALDE continuă să aibă majoritatea, după cum s-a văzut la votul pentru numirea noilor judecători la Curtea Constituțională. Și dacă PSD performează mult sub nivelul anului 2016, va fi aproape imposibil să se formeze altă majoritate parlamentară și să avem un nou premier, de la alt partid.

Varianta ca ALDE să se trădeze și să alăture PNL este exclusă. Tăriceanu a avut astfel de ocazii și le-a refuzat. Poate acum regretă, dar nu mai are nicio importanță. E prea târziu să se mai răzgândească. Pentru PNL, acum, când în sfârșit au început să se mai redreseze, ar fi o catastrofă să se alieze cu ALDE.

Când nu aveau nicio alternativă, când cifrele din sondaje arătau îngrozitor, presiunea nostalgicilor ”marelui PNL” a fost la un pas să dea roade. Acum este exclus. Se simt pe cai mari și nici nu se gândesc să mai riște să se compromită cu Tăriceanu. Revenirea tensiunii între președinte și liderul ALDE, care pentru o vreme se atenuase considerabil, confirmă că varianta cooptării lui Tăriceanu a fost abandonată.

Dacă șansele de a se forma o nouă majoritate parlamentară sunt aproape egale cu zero, nu rămâne decât scenariul ca PSD și ALDE să renunțe la agenda anti-justiției. Un scenariu posibil. Cu o singură condiție.

Jumătatea slabă a echipei de la putere a și făcut deja acest pas. Chiar dacă Tăriceanu vorbește la fel de pătruns de nevoia de a repara nedreptățile și de a respecta drepturile omului (dă bine la sponsori, la membrii frăției din servicii din care face parte și la naivi), mai mult nu va face. S-a văzut după cum l-a ghidonat pe Toader. Nu l-a lăsat să dea Ordonanță de Urgență pentru amnistie și grațiere și nici să ia alte măsuri care să nu poată fi anulate rapid, după o schimbare de putere.

Însă indiferent ce ar face și ce nu ar face Tăriceanu, decizia este la Liviu Dragnea. Acolo e problema, acolo trebuie să fie și rezolvarea. Câtă vreme Dragnea rămâne șeful PSD, agenda anti-justiție și anti-occidentală a actualei puteri nu va fi abandonată. După cum s-a văzut și în timpul mitingului din Iași, indiferent cine și câți îl fluieră, de aici și din străinătate, cetățeni și lideri, Dragnea o va ține langa cu ”nu vrem să fim o colonie, nu vrem să ne conducă statul paralel.”

De aceea, pentru ca promisiunea lui Iohannis că peste puțin timp vom intra în Schengen și vom scăpa de MCV să se materializeze nu există altă variantă decât ca Dragnea să piardă șefia PSD și implicit a coaliției de guvernare. Cum se poate întâmpla asta? Fie îl înlocuiesc pesediștii din fruntea partidului, fie este condamnat la închisoare.

Dacă PSD ia un scor prost la europarlamentare, riscul ca anul acesta să fie a patra tură de alegeri prezidențiale pe care le pierde va fi foarte mare. Trendul descrescător pe care s-au înscris de aproape doi ani va fi greu de inversat. Se vor împlini 20 de ani de când cel mai mare partid nu reușeste să își impună candidatul în cea mai importantă funcție în stat. Iar dacă nu va da președintele, la fel de mare va fi și riscul să piardă alegerile parlamentare de anul viitor.

Teoretic, acest dublu risc ar trebui să fie suficient să-i facă pe baronii PSD să îl debarce pe Dragnea la scurt timp după europarlamentare. Însă, e greu de crezut că vor găsi resurse de curaj și luciditate ca să încerce așa ceva. Cei mai aprigi rivali ai șefului PSD au fost învinși deja și forțați să plece la alt partid. Cine să-l mai dea jos pe Dragnea? Stănescu, singur, nu poate face aproape nimic. Dăncilă îl poate sprijini pe Stănescu dar nu va îndrăzni niciodată să-l înfrunte pe cel care a făcut-o ce nu a visat niciodată. Iar Oprișan, Buzatu, Bădălău au arătat deja cât de lași sunt. Vor înghiți explicațiile și noile promisiuni ale șefului pe nemestecate.

Așadar, singura posibilitate ca Dragnea să pierdă puterea, iar coaliția PSD – ALDE să înceteze campania de subjugare totală a justiției și de distrugere a statului de drept este ca el să fie condamnat la închisoare în procesul angajărilor fictive. Cât de aproape suntem de un asemenea posibil deznodământ? Sentința finală ar putea fi dată pe 20 mai, cu o săptămână înaintea europarlamentarelor. Însă, cel mai probabil, va fi amânată după alegeri, pentru a nu bulversa scrutinul.

Dacă Dragnea va fi achitat, indiferent dacă va candida sau nu la președinție, nimic nu va opri PSD și ALDE să continue să atace justiția și să încerce să răstoarne ordinea de drept prin decizii aberante ale Curții Constituționale, pe care tocmai au blindat-o cu doi noi magistrați obedienți. Din contră, dacă va fi achitat se va dezlănțui și mai tare.

Un Dragnea scăpat de ultimul belciug va face prăpăd, iar în lunile care urmează, până la alegerile prezidențiale, România va fi zguduită din temelii. Chiar și după o înfrângere a candidatului PSD la prezidențiale, indiferent care va fi acesta, nimic nu garantează că asaltul se va opri. Ratarea Cotroceniului, din nou, i-ar putea îndârji și mai tare.

Contrastul dintre ce am văzut la Sibiu și la Iași, pe 9 mai, ni se va părea și mai dramatic. Iar de promisiunea că vom intra ”peste puțin timp” în Schengen se va alege praful. Momentul în care Europa a descins la Sibiu va deveni o amintire dureroasă despre ceea ce am fi putut fi dacă nu ne-am fi lăsat copleșiți de cei mai  ticăloși dintre noi.

P.S. Am argumentat de numeroase ori de ce sunt extrem de importante atât votul pentru Parlamentul European cât și cel la Referendumul pentru justiție. De aceea, nu aș vrea să se înțeleagă din analiza de mai sus că mi-am schimbat părerea și că dacă Dragnea nu va fi condamnat participarea la cele două scrutinuri va fi fost în van. Din contră, aș spune.

Este foarte posibil ca șeful PSD să scape în absența unui scor la europarlamentare și a unei participări la referendum care să arate fără echivoc că Liviu Dragnea și PSD și-au pierdut mult din forța pe care au arătat-o în 2016. Poate o astfel de ipoteză sună straniu, dar modul în care au fost reluate de la capăt procesele lui Dragnea și Tăriceanu, în octombrie 2017 și ulterior tergiversate, precum și deciziile absolut șocante date de Curtea Constituțională în favoarea lor arată că amândoi au beneficiat de un sprijin evident din partea unor rețele subterane care au capacitatea de a influența hotărâri ale CCR dar și proceduri și sentințe ale Înaltei Curți.

În acest context, nu este exclus ca singurul mod în care ar putea fi contracarată influența acestor rețele subterane, iar CCR și Înalta Curte să fie lăsate să dea verdicte corecte, neifluențate de infractori, să fie o demonstrație clară, la urne, că Liviu Dragnea a pierdut puterea. Nu este exclus ca taberele care se înfruntă din decembrie 2016 încoace, una pentru coruperea justiției, cealaltă pentru păstrarea ei independentă, să fi ajuns relativ recent la un armistițiu tacit: să lăsăm poporul să vorbească.

Dacă voturile cetățenilor vor confirma cu forță că Liviu Dragnea nu mai are niciun drept să se joace cu destinul României, îndepărtarea sa de la putere nu va mai fi percepută ca rezultatul unui joc de culise în urma căruia adversarii politici l-au îndepărtat abuziv, folosindu-se de justiție. Dacă pe 26 mai suficienți români vor înțelege miza istorică a voturilor pe care trebuie să le dea, Dragnea va fi trimis acolo unde îi este locul prin forța democrației, nu prin presupusule manevre oculte ale lui Iohannis, ale nemților sau ale americanilor.

Doar așa, România va câștiga cu adevărat. Pentru că oricât ar părea de neverosimil acum, un Dragnea scos din jocul politic printr-o condamnare, care i-ar permite să pozeze în martir al neamului, s-ar întoarce să ne bântuie, întocmai cum ne bântuie în continuare stafia lui Ceaușescu, la 30 de ani după ce a fost executat.

Un Dragnea care va fi fost ștampilat cu 20 și ceva la sută la urne nu va mai putea pretinde că are legitimitate democratică să conducă țara și nici că a fost condamnat pentru a fi alungat de la putere. S-a alungat singur de la putere, ca urmare a guvernării sale incompetente și s-a condamnat singur, ca urmare a infracținilor pe care le-a comis.

Leave a Comment


+ 1 = 7

© Dan Cristian Turturica |

turturica.ro Web analytics